Din praf de supernove plutind prin univers,
Coagulat în forme, ne-ai dat demult un sens,
Al vieții ce vibrează, pulsând ca un pulsar
De atracții și respingeri, de praf interstelar.
Umblăm prin
Aleg să stau în frig, când tu stai la căldură,
Și știu că nici nu-ți pasă de ce am mai ieșit,
M-ataci cu vorbe dure, ba chiar îmi dai și-n gură,
Tu crezi că locul acolo, pe drept l-ai
Pe ger, cu țurțuri pe la gură și cu pancarta atârnând pe spate,
Călcam sub tălpi, zăpada dură, strângând din dinți în miez de noapte,
Eram filmați, de cei ce ne veghează,
Spunând, că grija lor,
Pierdut în amorțeala iernii,
Ascult simfonia fulgilor de nea,
Simfonia sublimă, descătușată din neant
Încă înainte de percepția umană.
Urmăresc, dâra lăsată de curgerea timpului,
Nepăsător, la
Tic-tac, tic-tac se aude-ntruna, din orologiul prăfuit,
La el uitîndu-se bătrînul, ce-o veșnicie la-ngrijit, În timp ce sunetul răsună, prin valea sumbră a plîngerii,
Eu vreau să-mi dea răgaz o
Din înalt, privești spre mine cu ochi blajini,
Așa cum făceai tot timpul.
Erai lângă mine și mă purtai în gând,
Chiar și în momentele când îți era greu.
Eu, te întâlneam rar, crezând că-i mai
Un simplu te iubesc
Ating cu mâna ochii ce-mi zâmbesc,
Și simt cum pleoapa, tresaltă și zvâcnește,
Aș vrea să pot să-ți spun, să îți rostesc,
Cuvântul ce în gât mereu mi se
Bate toaca a rugăciune la cumpăna vremii,
În spate pustiite și singure au rămas cuvintele
Bătând cu disperare la poarta uitării.
În față, călărind pe spuma valului,
A rămas necunoscutul,
Să valsez cu tine printre stele-aș vrea,
Purtați pe-aripile furtunilor stelare,
Pierzând alunecarea-n neuitare,
Și-n urma noastră comete-ar rămânea,
Și universul ar plânge pentru noi
În
Plâng nopți răscolite de umbra mea
Și pași pierduți pe poteca uitării,
Plâng nopți răscolind tenebre ascunse
După lumina zâmbetului tău.
Adieri fără cuvinte pe care n-are cine să le
Complicitate
Îți spun cuvinte tandre și tresalți,
Iar mâna mea prin păr te face să roșești,
Dar nu îmi spui, mă lasă, ci în taină
Șăgalnic tu un zâmbet în colț de gură-mi dai.
Privirea-ți
Picătura
A căzut din cer, ca multe altele,
Urmându-și drumul fără voie,
Neștiind că va ajunge pe obraz
Și se va contopi cu o lacrimă.
Ea, care era dulce, acum se simțea
Dintr-o data,
Te-aștept să vii, iubire
I-am spus iubirii, pleacă, degeaba vii la mine
Și-aștepți doar să îți dau.
Vroiam să sorb din tine, din cupa-mbelșugată,
Da-i curs pe lângă toartă și te-ai
Cuvinte care dor
Cuvinte care dor, așa eu vă numesc,
Căci știți doar să loviți și repede plecați,
Cu aripi ca de ghimpi, tăiați și-nsângerați
Tot ce găsiți în cale și fără remușcare
Aminte să-ți aducă
Dulce e pelteaua, ce-ades o gust în taină,
Aminte să-mi aducă, de tine, tot mereu,
Dar teamă mi-e de-acuma, că tot gustînd se gată,
Și n-are cin’ să umple borcanul
Copilul din mine
Stau timid privind în noapte,
Stele ce răsar și pier,
Efemere, reci, distante,
Ca un licăr, sus pe cer
Și mă-ntreb,
Să fie oare doar un vis,
Nimic viclean, perfid, dar
Dorinte
E noapte si e vara,
Si tunete se aud,
Brazdat de fulgere e cerul
Si picuri cad dansind.
La geam sa stai , contempla,
Viseaza si-nfiripa,
Dorinte ce te-ncearca
Si
Neliniste si zbucium
Te urmaresc cu privirea
Dar tu imi spui ce vrei,
Sau ce crezi tu ca este mai bine pentru noi,
Eu zic, ce calda e iubirea.
In gindurile mele esti doar tu,
In toata
Plâng în șoaptă corzile
Plâng în șoaptă corzile,
Plâng privighetorile,
Plânge iarba sub picioare,
Plâng albinele în floare,
Că nu are cin' s-asculte,
Cine să le mai sărute,
Cine să le
Trăiri
Simt pământul cum vibrează
Sub poteca ce o calci.
Parcă știe și-mi transmite
Totul .
Unde ești , de ce nu vii ,
Ce te-apasă și frământă
Și ce gânduri, vise, ai .
Voi putea să
IF