Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

draci

2 min lectură·
Mediu
și gata. ies de pe net și ies de pe piață, ies din sânge, ies din molecule, căci spun imbecilități și fac imbecilități, mănânc și beau imbecilități. amare și iar amare. nici măcar
aici nu sunt eu. nicăieri nu sunt eu. nu îmi iese nimic, nu îmi place nimic. sunt o vacă, sunt o curvă proastă.
telefonul secret nu sună, viitorul măreț așteaptă să-l ratez.
ai draci, ilincuța? am draci, am purici, o să stau nespălată o lună pedeapsă, am lucruri rele în mine care mănâncă lucrurile bune. am gândaci de bucătărie în cap. nu pot să salvez lumea. seara nu mai scanez cu mâinile orașul, să ardă să putrezească.
și dacă aș vrea să îmi zbor creierii, glonțul ar trece
ca boul pe lângă mine. și ar lovi pe altcineva. și ăla moare în chinuri să fac pușcărie ca proasta.
și dacă m-ar atinge în cap la spital ar reuși să-l scoată. na, pune-l la gât, tembelo. spânzură-te cu el.
super penibilă, mega penibilă, hiper penibilă.
faze de genul când nu poți să scapi orice faci, nu ai un\' să te duci, nu ai un\' să te fuți.
sunt scârbită de toate, dracii mă ating în toate pozițiile, nu spun la nimeni, nu știe nimeni.
azi în coreea de sud a dat cu bombe coreea de nord.
mai e puțin, puțin de tot. de moș crăciun, de revelion poate
și începe al treilea război mondial. ne mănâncă de vii.
0104733
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
240
Citire
2 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

ilinca nistor. “draci.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ilinca-nistor/poezie/13962348/draci

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@noemi-kronstadtNK
noemi kronstadt
vaca , proasta, tembela
penibila, imbecila, cretin
draci, gandaci, mori-in-chinuri-boule

ww3.( muriti-in-chinuri-cretinilor )

la furii cu spume, \"te autoaccidentezi cu precipitare\" de la etaj, te ridici de jos, te stergi la gura cu maneca, urci inapoi pe scara, te asezi pe scaun si, eventual, scrii un poem. nu inainte.furia e minunata ca resursa, consumata in cuburi perfect geometrice.
(ai draci? perfect, calareste-i.intotdeauna deasupra)
0
IN
ilinca nistor
nu știu, noemi.
nervii nu sunt tocmai ordonați, tocmai geometrici decât din momentul în care nu mai sunt nervi.
altfel, deh, unele preferă dedesubt :p
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu
Ep.1 (nu mi-a plăcut)


s1: txt-ul debutează plat și alogic. mai ales pentru că recurge la o formulă categorică (căreia i s-ar putea reproșa totuși exprimarea unui raport copulativ; corect ar fi fost „gata!”); de ce spun că este lipsit de logică debutul: pentru că formulat astfel, el arată decizia (discutabilă ca orice decizie luată când „ai draci”…) de a nu mai posta pe net (dar neavând control deplin asupra a ceea ce deja ai postat), dar acest lucru nu influențează cu nimic „piața”, care după cum bine se știe puțin îi pasă de toanele (și tonele) produselor pe care le consumă; totuși (probabil datorită sincerității de moment) autoarea are intuiția acestei formulări alogice, pentru că, după cum mărturișete: „spun imbecilități și fac imbecilități” (inclusiv ușoara tentă de fiziologic a formulării); desigur, la fel de intuitiv (și de neprincipial), autoarea are tendința de a da vina pe ceilalți: „mănânc și beau imbecilități” (cum ar veni, este un efect a ceea ce consumă; cred totuși că autoarea a omis să ne comunice și ce bărbați consumă… ); după această introducere în stare, urmează o localizare (tautologică și în aceeași notă de alogism) în spațiu: „aici nu sunt eu. nicăieri nu sunt eu”; păi, dacă nicăieri nu ești (tu), evident că nici aici; cu toate că, tu, aceea care comunici toate acestea ești… tu; dar, după cum am remarcat mai sus, intuiția și sinceritatea unei femei sunt infailibile (dar tot la fel de alogice): „sunt o vacă, sunt o curvă proastă”; alogic este tocmai acest tip de raport identitar: „și… (vacă) și… (curvă)”; pe de o parte, o vacă, oricâți tauri ar monta-o, rămâne ceea ce este o vacă (eventual de prăsilă, nu de lapte); abia femeia este o curvă (deși putem distinge și aici între plăcere și foloase materiale – sic!; mai mult, putem distinge chiar și între naturalețe – pentru că prostia așa și este – și premeditare – aspect asupra căruia nu mă exprim pentru că autoarea nu ne lasă nici un indiciu); plus că, admițând că o vacă ar răspunde la telefon (secret/nesecret - ?!), are rost să ne imaginăm ce și cum ar răspunde? punct în care sunt în sfârșit în deplin acord cu autoarea: cu o astfel de scriere, viitorul e perfect ratat. dar halatul, pardon, prezentul! prezentul?! cât e, doamnă, prezentul? și de unde l-ați luat…


despre celalte strofe nu mai scriu - sunt exprimate în aceeași manieră.


(pauză publicitară; după pauză, \"Mi-a plăcut\")
0
@gheorghita-ionescu-eugeniuGE
\"Ies de pe.....Gata\" Furia, revolta fumatorului impotriva propriei neputinte de a abandona fumatul.\"Telefonul secret nu suna\" E o constatare,as zice, un gen de autocritica vehementa. Depersonalizare, ocara (nu-i necesara o logica).Monologul pare o dorinta de autoflagelare, un dispret aruncat conditiei.Toate astea reclama dorinta de schimbare, raspunsul cade asupra unui rau general care desi se tot anunta...nu mai vine.
0
@vasile-munteanuVM
Distincție acordată
Vasile Munteanu
Ep.1, partea 2: Iadul e aici

aș începe scormonirea de sens precum găina (din mijlocul grămezii): ce nu te omoară e un pandantiv bun. de fapt, m-aș referi la el ca la un pandant, jumătatea simetrică a unui întreg – omul și glonțul. biologicul s1 + artefactul s3 = festivismul apocaliptic al strofei de final. triumful materiei asupra spiritului. triumful creației asupra creatorului. căutarea disperată ca activitate diurnă din texte precedente (mai exact, motivul mâinilor) capătă aici dimensiunile contemplării nocturne („seara nu mai scanez cu mâinile orașul”). în fond o alienare, un coșmaresc (căruia i-aș putea găsi ușor filiații în literatură sau în artele plastice) ce reduce ființa umană la limitele sale primare: „am purici,(…) , am lucruri rele în mine care mănâncă lucrurile bune. am gândaci de bucătărie în cap”. înțelegem prin aceasta că până și domesticul s-a întors împotriva îmblânzitorului. că acest domestic este în esența sa o iluzie (cine nu crede să încerce să domesticească un gândac de bucătărie…). un mediu ostil, anarhic, fatalist. un mediu care nu permite intimitatea („nu poți să scapi orice faci, nu ai un\' să te duci, nu ai un\' să te fuți”). o posedare incomunicabilă („sunt scârbită de toate, dracii mă ating în toate pozițiile, nu spun la nimeni, nu știe nimeni”). un infern care „ne mănâncă de vii”.
0
@elena-albuEA
Elena Albu
Textul ,,draci\" il vedeam de pus la ,,personale\".Din poezie are doar tensiunea. Dar e in tonul site-ului.

Ceea ce intrece asteptarile mele e comentariul lui Vasile Munteanu.Pe care il apreciez mult ca inteligenta si talent. Dar care, de data aceasta, ma surprinde demonstrand cum poti sa faci din rahat...bici!
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu

Elena: secretul nu constă în a face din rahat bici (pentru că asta poate oricine, mai ales verbal; ți-ai pus problema că s-ar putea ca asta să fi vrut să demonstrez?), ci (după cum se spune) să reușești să faci cu el \"plici!\" ai încercat vreodată (chestie de... pleasnă)? pentru că din \"comentariul\" tău nu îmi dau seama.
0
@elena-albuEA
Elena Albu
Da, nu m-am gandit ca asta ai intentionat.Cat despre cum reușești să faci cu el \"plici!\", mi se pare ca-ti ies stelute ! ( chestie de ...pleasna, nu?)
Dar tu urmaresti activitatea de pe site mai atent si mai des decat altii,deci poate stii tu ce stii...
Pe Ilinca o s-o mai citesc, tot din pricina ta ;) Sper sa fie la un moment dat doar din pricina ei.
0
IN
ilinca nistor
M-ai asteptat după colț să îmi dai cu steluța în cap, vasile.
Îmi pare rău că am lipsit zilele astea și nu am fost pe fază :D


Ptr Elena, am scris ceva care am îcnercat să îi placă.
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu

băi, nu știu sigur dacă cel vizat era capul, dar sigur de vină e faptul că sunt plecat mai devreme cu sorcova (sau cu steaua, mă rog, d-astea de... sf vasile, vasile cel mare sau basilică-ntr-un picior).

oricum, nu știu Elenei, dar mie mi-a plăcut ce i-ai scris și mai ales cum; oricum, în tetxul respectiv, am dat fiecăruia colindețul cuvenit, că doar a cântat pentru el.

să fie primit.
0