Soarele-si arunca taios
Razele de gheata
Ce se-nfig in paru-i negru ca de corb
Si-i mangaie chipul palid, ca de ceara
Ochii-i verzi se umplu de lacrimi
Si sufletul de-al mortii dor
Picaturi
Din Ei...
Tot ce-a rămas e vechi și lovit
din mâini nesătule si pașii grăbiți
ochii de jar în cenușă s-au stins..
Târziu.
Piele, buze..care foame,
când frumosul ți s-a scurs în
Prea devreme.
Culoarea pielii tale îmi zgârie retina...
N-ai așteptat destul până să-mi cazi din gânduri,
Depravată de închisoarea așteptărilor târzii
Te condamn să-mi ucizi
Îmi află din petale ofilite
Și cearcăne târzii în prea devreme
Prin eșuari de soapte nepoftite
Întreabă-mă ce prind din zori
Pe gene.
Am peste tot hârtii mototolite
De tot ce-am vrut să scriu
Prea mult timp am privit soarele, cerul senin, am auzit vantul fosnind printre frunzele de primavara...
Acum plec ochii si observ pamantul murdar, stropit de lacrimi. Cerul e innorat, asa cum a
E noapte afara, iar vântul nu oboseste...
Si viata trece fara resentimente;
Traim doar în pacat
Trecutul e un strat de praf...
Demon, dulce ispita amagitoare
Trimiti spre mine fiorii sa
Străzi
Rătăceam în gândurile mele,
călcând în mers
potecile de spaimă…
Un opt întors, lipit de-un vers
în adierea cu parfum
de spaimă.
Cântări de zâmbet
în asfaltul ars de
Trezeste-ma din visarea bolnava
In care-nghet; teroarea....
mintii
A cugetelor mele
Nu ma lasa...
Inghet in mine
Voi fi un sloi
De ganduri catre moarte
Sangele, de inca e fierbinte
turturi
IF