Îmi află din petale ofilite
Și cearcăne târzii în prea devreme
Prin eșuari de soapte nepoftite
Întreabă-mă ce prind din zori
Pe gene.
Am peste tot hârtii mototolite
De tot ce-am vrut să scriu
Prea devreme.
Culoarea pielii tale îmi zgârie retina...
N-ai așteptat destul până să-mi cazi din gânduri,
Depravată de închisoarea așteptărilor târzii
Te condamn să-mi ucizi
Din Ei...
Tot ce-a rămas e vechi și lovit
din mâini nesătule si pașii grăbiți
ochii de jar în cenușă s-au stins..
Târziu.
Piele, buze..care foame,
când frumosul ți s-a scurs în
Străzi
Rătăceam în gândurile mele,
călcând în mers
potecile de spaimă…
Un opt întors, lipit de-un vers
în adierea cu parfum
de spaimă.
Cântări de zâmbet
în asfaltul ars de
E noapte afara, iar vântul nu oboseste...
Si viata trece fara resentimente;
Traim doar în pacat
Trecutul e un strat de praf...
Demon, dulce ispita amagitoare
Trimiti spre mine fiorii sa
Prea mult timp am privit soarele, cerul senin, am auzit vantul fosnind printre frunzele de primavara...
Acum plec ochii si observ pamantul murdar, stropit de lacrimi. Cerul e innorat, asa cum a
Trezeste-ma din visarea bolnava
In care-nghet; teroarea....
mintii
A cugetelor mele
Nu ma lasa...
Inghet in mine
Voi fi un sloi
De ganduri catre moarte
Sangele, de inca e fierbinte
turturi
Soarele-si arunca taios
Razele de gheata
Ce se-nfig in paru-i negru ca de corb
Si-i mangaie chipul palid, ca de ceara
Ochii-i verzi se umplu de lacrimi
Si sufletul de-al mortii dor
Picaturi