Poezie
Tu ești o stea...
1 min lectură·
Mediu
Tu ești o stea, nu vreau s-ajung la tine,
te-nclini a depărtare când nopțile-mi sunt lungi,
te chem și uit și-apoi visezi cu mine
pe-o frunză de mesteacăn cum norul să-l alungi
Tu ești o stea și vreau să fiu ca tine,
cobori de vrei ca fruntea să-mi dezmierzi,
să-mi împletești cunună de arine
și gândul să mi-l bați cu nestemate verzi
Tu ești o stea, învață-mă să tremur
de vântul mă adie și zborul mi-e nătâng,
de fluturii se-ncurcă-n câte-un murmur
și aripa de înger îmi vine să o frâng
Tu ești o stea…
Ileana Popescu Bâldea
022.319
0
”Tu ești o stea, învață-mă să tremur
de vântul mă adie și zborul mi-e nătâng,
de fluturii se-ncurcă-n câte-un murmur
și aripa de înger îmi vine să o frâng.”
Ileana Popescu Bâldea
Și ești o stea în amintirea care
se vrea o nesfârșită zare sau tăcută,
în infinitul universului de soare,
se vrea iubită, chiar de nu-i știută.
Am citit cu plăcere... pentru versurile cu rimă. Sorina.