morfină pentru un pământ ciobit

sunt nopți în care croiesc din pielea de pe umeri pescăruși și-mi leg mâinile cu puncte de aripile lor îmi las doar tălpile pe iarba moale să nu-mi uit plânsul apoi trec vârtej de lumină printre lumi - cât poate duce osul fragil de pasăre și mă-ntâlnesc floare șopârlă sau pustnic japonez - în buzunar cu un petic dintr-o jupă de copil sunt atât de pure ipostazele acestea cu tot colbul din jur încât înclin capul ușor sub ciocul pescărușului mort și-alunec … neuron vinovat împuținată în tălpile de pe iarbă pe umeri cu celulele mele simple - fericite din alte lumi …………………………………………………. ieri am fost lego mitralieră cerșetor psihopat ghem piatră cubică și aproape înger astăzi mitoman derbedeu arlechin acuzat catedrală și aburul care vă împarte lumina mâine doar o perdea de aer cu organele extraplate ascultate prin satelit sau câteva litere - fulg de pană în vină joi joi îmi va fi tare dor urât și frig domnilor prin întunericul acesta orb fără cruce pe mine… București - 19 mai 2015