sclavii greului

salvează-mă curg prin venele tăiate de fierul ascuns ruginit curg direct în pământ orezul mă soarbe cu tot cu noroi e ciudat cum încă mai visez aripile din lemn nesperiată urma să mă ridici cu ele peste sărăcia lucie să mă duci peste mări și țări să mă pui într-un trup de fată liniștită și veselă ridică-te soarele nu poate apune azi până nu te ridici cămașa ta cadrilată se scufundă încet și țip hei nu ne vede nimeni încremenește clipa sub puterile mele timpul își pune garou își face respirațe gură la gură singur nu ne vom pierde unul de altul ridică-te băiete acolo departe fata își desface genunchii ritmic așteaptă închide ochii nu vine nimeni să-i smulgă rochița dantelată vulturul din fiecare noapte a păzit-o drastic așteaptă i-a plecat privirea în jos în fața masculilor înfierbântați așteaptă i-a ciugulit gândurile necuviincioase din sentimente orice alt nume de ce nu te ridici se face rece pentru ce toate chinurile dacă drumul s-a rupt aici hei nu ne vede nimeni mama tata vecina câmpul pare nesfârșit nimeni susură o bulboană precum o rugăciune pieptul fetei transpiră sfârcul ei mic îți caută gura sparge distanța ne învie te ridici din leșin îți curge saliva pe barbă