Universul meu
Se auzea muzica de început a primăverii, pe corzile Soarelui forță, copacii trosneau cumva, simțurile insectelor descriau nudul perfect al Lunii, pământul se îngreuna sub prietenia izvoarelor, iar
ICIakab Cornelia Claudiaminciunile unei neveste plictisite
Imprimeul de pe rochie avea margarete și margaretele astea creșteau și se înmulțeau, se măreau și se micșorau, se roteau, se închideau boboci, se deschideau. El o privea pe fereastră, în cârlige
ICIakab Cornelia Claudiarăvaș peste timp
iubitul meu vinovăția nereușitei apasă în carnea mea precum o bombă neexplodată și primitivă cea mai fertilă câmpie degeaba florile se îmbată din apele tale iar soarele atinge primit cu disperare
ICIakab Cornelia Claudiajocurile intenționat rele
își umplea nările cu viața mea nu vroiam nu vroiam nu vedeam sensul mă teroriza ca un bizon cu inimă pârjolitoare și nu știu cum într-o zi m-a prins zdravăn de simțuri nu se oprea se hrănea din
ICIakab Cornelia Claudiasclavii greului
salvează-mă curg prin venele tăiate de fierul ascuns ruginit curg direct în pământ orezul mă soarbe cu tot cu noroi e ciudat cum încă mai visez aripile din lemn nesperiată urma să mă ridici cu ele
ICIakab Cornelia ClaudiaFragment de poveste
A fost odată o vrăjitoare tânără și aparent extrem de fragilă. Mijlocul ei era subțire să o cuprinzi cu palma, iar toată ziua cânta. Ar fi dansat de dimineață până seara, apoi tot ar fi reușit să
ICIakab Cornelia ClaudiaDistrugerea iadului *fragment*
Mic și cocoșat își strecura sufletul urâțit la poarta iadului, o deschidea șoptind îndemnuri către ideile drăcoase creatoare de iluzii și confuzie, capabile să schimbe normalitatea minții,
ICIakab Cornelia ClaudiaPoate mâine?
Zilele trec una câte una, prin mine mărșăluind în cerc, repetând gândurile ca pe mistice poezii până le învață pe dinafară. Se adună în anotimpuri, se înfășoară în jurul inimii toate patru și simt,
ICIakab Cornelia ClaudiaPutea să ne facă străini
Îți mângâi sufletul cu buzele și suflu ușor, cald, în acel loc lumina îi începe să tremure abia perceptibil. Lacrimile-mi curg de-atâta frumusețe și unde te ating răsar flori transparente, albe.
ICIakab Cornelia ClaudiaȘtiu totul despre tine
Pe tine cine te iubește? Căluțul de lemn șchiopătând, păpușa fără o mână, mașinuțele fără roți, ursulețul cu toba spartă, toate zac aruncate în pod. Le-ai dat copiilor vecinului tău să se joace
ICIakab Cornelia ClaudiaCeata de năluci
O ceată de năluci însetate trecând prin deșert, gonite de spirit din lumea mea, stăteau gata să piară. Fără chip nu puteau să aleagă în locul meu, de aceea căutau izvoarele începutului să bea din
ICIakab Cornelia ClaudiaSe întâmplă ceva ciudat cu mintea mea
-Se întâmplă ceva ciudat cu mintea mea, ceva ce la început m-a speriat îngrozitor. Dacă vă povestesc nu o să vă vină a crede, o să mă faceți mincinos, bătrân și mincinos. - Haide tataie, spune-ne ce
ICIakab Cornelia ClaudiaEliberarea
Bărbatul închise ferestrele gonind Luna din casă, dar prin țesătura perdelei tot mai pătrunse o rază căzând chiar pe chipul său ascuns sub gluga mantiei negre. Păru nemulțumit și se întoarse repede
ICIakab Cornelia ClaudiaBebelușul albastru
Se uita în oglindă de foarte aproape și plângea. Lacrimile se scurgeau peste porii ce ochiului ei critic îi păreau cratere. Nasul îi era lucios și plin de puncte negre. Se apucă să le stoarcă cu
ICIakab Cornelia ClaudiaViața se complică uneori
Era atât de cald la ultimul etaj încât simțea nevoia să stea în cadă non-stop. În toți anii plecaseră în vacanță, cu toată familia, dar în ultimul timp firma soțului nu mai aducea profitul scontat,
ICIakab Cornelia ClaudiaPe gaura cheii
Ușa era zguduită din temelii. Soneria țârâia de mama focului, continuu. -Deschideți mă, că vă bat de vă rup oasele la toți. Babă nebună ce ești! -Pleacă bețivule! Vrei să sperii copilul? E casa
ICIakab Cornelia ClaudiaLanțul slăbiciunilor
Afară era un ger de crăpau pietrele și în casă era cam la fel. La ultimul etaj se dârdâia pe rupte, la parter mai era cât de cât cald. Doamna Marieta era îngrijorată pentru nepotul său, care răcise
ICIakab Cornelia ClaudiaCalcă, spală, gătește...iubește-mă
Devenise un robot de casă: spăla, călca, gătea, făcea piața, aducea salariul, avea grijă de soț, copil, cățel, broaște țestoase, porumbei... Vezi ce au nevoie toți, din proprie inițiativă,
ICIakab Cornelia ClaudiaMă prăbușesc în tine
Îmbătrânea tot mai evident, îl dureau toate încheieturile, nu mai vedea clar, ci în ceață, tremura. Simțea cum i-se strângea corpul, ca o haină intrată la apă. Se usca ca o smochină la soare.
ICIakab Cornelia ClaudiaDouă povești de iubire
Îngerul cel bun al meu vindea piersici coapte, pătrunse de vară până-n sâmbure, culese din grădina Edenului. Călcându-mă pe trena mea de zeiță, jerpelită de la atâtea drumuri proaste, ce o
ICIakab Cornelia Claudia