Jurnal
doar o urmă
1 min lectură·
Mediu
nu știu cine a tăiat din lespezile astea de mormânt. în greutatea ce a rămas nu-ți mai simt numele întreg. atâta și nimic mai mult e amintirea unui timp al viselor.
mi se tot năzare, ceva mișcă și oftează. mi se tot năzare.
am încuiat pe dinăuntru porțile nopților. sunt însă răsărituri prin care ies să ating izvoarele. cuprind atunci cu toată puterea auzului recele curgerilor.
aștept
aștept
trupul e o tristețe, inima o candelă, ochii sunt o veghe care se întinde, coboară sub luturi și caută.
http://www.trilulilu.ro/donalor3na/155671430f04e7
001.709
0
