Poezie
fumul pur (mistria)
1 min lectură·
Mediu
acoperă tot Domnul cu bunătate
dă farmec câmpiei și munților mari
aștern pe cer fum pur bravi carbonari
zidesc în corole fluturi palate
și-i plimbă pe nori pe preasfinți și ignari
cu fulgerul în mâini face dreptate
ca Atlas poartă pământul în spate
și leagă pietrele-n zid cu vajnici zidari
unește mortarul inimi și sensuri
pe sferă fără de număr drumuri mor
dar iar încep să încolțească-n muguri
catena vieților noi din viitor
misterul ce se acunde-n lucruri
ca vântul e Ova mereu călător
00720
0
