Hariclea Homeag

Adorm incet, Cu gandul la tine, Cu mainile pe piept, Intre flori si suspine... Pe marmura neagra Incet ma intind, Visand sa imi treaca Durerea ce-o simt, E-o liniste sumbra Si aer

M-am săturat de-atâta sănătate, Medicamentele sunt deja învechite Si stelele din cer sunt expirate Dar tot mă doare setea de cuvinte. M-am săturat de-atâta sănătate Iar doctorii îmi spun că

Amorul hrănește visarea, Gândirea renegă credința, Iluziile-și cer fericirea Când nu știm ce e pocăința! Prezentul ne dă viitorul, Iar viața ne pare cam tristă, Ce greu și ce dulce-i

Suntem bolnavi mintal de sentimente, Sau dragostea bolnavă e mintal, Prin clipe reci și hotărâri absente Uităm că viața nu-i un carnaval. Suntem îndurerați de fericire Sau fericirea e

Am cochetat ridicol Cu vrăjile iubirii Și ce s-a ales ? Cu ce-am fost vinovat Când noi eram Doar jocul banal Al despărțirii Ce ani și ani de zile Prin lavă ne-a plimbat. Dar am să uit

I’m sick of being healthy In this world of sickness They miss the mental quickness I miss material wealthy ! This world has lacks of pleasure Even the love is random I quit finding a

Nopti nedormite, Clipe bizare, Vise-mplinite, Imbratisare... Ganduri sumare, Impreunare, Saruturi calde, Inflacarare. Pahare de plastic, Vin rosiatic, Zambet

Și-acesta e sfârșitul, heteroclit, patetic Unei iubiri strivite obscur în decădere, Iubirea care-a fost de-un efemer frenetic, Relativism sardonic plin numai de durere. Hibrid, acest sfârșit

Te știu demult, de când erai nimic, Erai un neant ce se dorea materie, Deși minuscul erai infinit Și dragostea ce ți-o purtam mă sperie. Ai fost idee, rază și dorință, Un întuneric care dă

Am fost să duc flori Viitorului meu mormânt. Părea atât de gol, De sobru Și de sfânt… Trandafirii roșii Împrăștiați pe cruce Păreau a fi icoane , Păreau a fi de sânge. O ! Nu vreau

OPRESTE-TE DIN DRUM Si treci si pe la mine, Sa-ti simt mirosul dulce, Sa pot sa te visez... Si-apoi i-ati zboru-n lume Spre alte anonime, TU, Fericire Fada Si fara nici un crez !

Ma doare fericirea Pe care nu o am, Ma doare vantul palid Ce fluiera la geam Ma doare nebunia Ce sta sa izbucneasca, Ma doare astenia Ce vrea sa ma rapeasca. Ma doare gandul sumbru Ca

U cherish the most The thing u don’t have The person u lost The freedom u crave The smile u passed The dream that just fade A hope from the past The game that you played U feel the

Day dreaming Brown eyes, Me sinning In lies Fire and passion For a half hour Silent confession Love and desire Unsaid words 2 vibes in 1 Confused thoughts You re already gone!

Trimite umbre negre, trimite nebunie Peste lumina fadă care s-a așternut, Mai bine întuneric decât ipocrizie, Mai bine ceață densă decât un bec corupt. Aruncă murdăria spre coșul cu

Când ploaia stresantă își judecă apa Și-un soare ironic se-ascunde în nori, Dreptul la raze ne-ntunecă soarta Și pe scena vieții suntem incolori. Când infinitul sobru ne plânge mărginirea Și

Divinitatea doare, Dumnezeirea plânge , Ne-am înșelat ateii când nu-i înțelegeam Și am distrus altarul ofrandelor în sânge , I-am renegat pe zeii ce mituri îi credeam. Am construit palate și