Poezie
povestea unui fulg
1 min lectură·
Mediu
E miez de noapte, dar sunt la geam,
Privesc pamântul mort, acum
Și norii cei știuți de neam
Și spun cum obișnuiam;
Iarnă, ești pe drum.
Văd cum coboară de pe-un nor
Un fulg. El deschide turma,
Dansează-n vânt atât de-ușor,
Coboară atât de-ncetișor,
Doar unii-i află urma.
E pată de lumină-n noapte,
Cu-o stea ce cade îl asemui,
Din gând imi fur-a mele soapte-
El face ce cred că nu poate
Și cad în vraja lui.
Simt liniște-apăsătoare
Și-n mintea mea fulgul domnește,
Îl văd, se chinuie să zboare,
Fiind o dulce-rară floare,
Iar dansu-i îmi vorbește:
de voi sfârșii...
voi amintii...
de drama iernii
trecătoare...
de mă topesc...
alți doi sosesc...
iarna vestesc...
și-n ziua mare...
se unesc...
și cad cu mii...
și domnesc...
asupra lumii...
Și toți urmeazaă doar o dată,
Dansul fulgului de iarnă.
Și toți cântă-n timpul greu,
Cântul fulgului arheu.
002.004
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 146
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
grinczveig daniel cosmin. “ povestea unui fulg.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/grinczveig-daniel-cosmin-0017218/poezie/232262/povestea-unui-fulgComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.