Poezie
Vino, noapte!
1 min lectură·
Mediu
Vino, noapte și mă fură, numai tu mă înțelegi,
Du-mă-n locuri neștiute, neumblate ani întregi,
Fă-mi din negrul tău un zid, s-ascunzi păcatele mele,
Niciun demon să nu intre, să trăiesc doar pentru stele.
Cumpără-mi un loc de cinste lângă Lethe, apa mea...
Pentru câte am trait doar ea mă mai poate salva,
C-am iubit și vreau să uit mâna ce, în părul meu,
Fie ziuă, fie noapte, semăna păcat mereu.
Poartă-mă spre nicăieri, pe drumuri oarbe să pașesc,
Doar așa voi vinde frica, că-i posibil să greșesc,
Voi zice că nu se poate, ochii-i să-mi răsară mie,
Să-mi provoace, înc-o dată, haină tahicardie.
Vino, noapte, vino-acum!
Vino, pune-mă pe drum!
Tu predă-mi taina fugirii,
Eu să șterg urma iubirii!
Vino, noapte, negreșit,
Eu mâine vreau să fiu un mit!
Vino, noapte, să mă cumperi,
Că timpul trece greu când suferi!
002.132
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 141
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
grinczveig daniel cosmin. “Vino, noapte!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/grinczveig-daniel-cosmin-0017218/poezie/1783239/vino-noapteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.