Poezie
Dor
1 min lectură·
Mediu
Azi te-am văzut. Erai
în visul meu,
erai
ca florile ce cresc
la poarta dinspre Rai
priviri divine se scuturau
din ochii tăi deși
tu doar o clipă
mi-ai luminat abisul...
mai stai, mi-e atăt de
dor de tine
mai stai,
umanizează-mi visul...
de nopți întregi te chem
și de zile bune caut
pașii tăi,e poate,
nu vrea Universul
ca să ne revedem
și sensul dulcelor cuvinte
să-l deslușim în noapte-
eu cred c-avem o mie
de motive să credem în amor,
în drumul fericirii,
o mie de atingeri de care
să ne fie dor.
Azi te-am vazut, erai
în visul meu, dar, oare
când vom sta trup lângă trup?
mi-e sufletul la tine,
acolo unde ești, e un copac
ce încă n-are fruct...
cu-ntreaga lume sumbră născută
din real,
cu depărtări ma lupt
sperând ca într-o zi
să fim aceeași umbră
și nevăzuți să curgem spre aceleași
ape line;
putea-vei sa-nțelegi de ce mi-e
dor de tine,
de ce vreau ochii tăi
din nou sa-i pot privi
001735
0