Poezie
Vis perpetuu
1 min lectură·
Mediu
Pe tristul zid ce-nchide viața de dincolo de gânduri
și-a pus amprenta și urma de parfum,
apoi s-a adâncit în larga libertate
lăsând ca testament o singură privire- Vis perpetuu...
Din clipele acelea au început să plângă norii
și rugămintele să fie rugăciuni,
să-nvârtă roata viselor acela
ce până ieri, nu a văzut minuni.
În lumea cenușie intrat-a inocența.
Ea a plecat demult și pașii ei s-au stins,
dar, dincolo de ziduri, dorința se renaște
cu zecile de pietre care s-au desprins.
001621
0