Poezie
Pygmalion
1 min lectură·
Mediu
de iubiri sărac și de visări cărunt
meșter de vedenii, sclav vîndut eu sunt
Pygmalion pre nume sculptor în Sagunt
din zgura alcalină a visului căzut
cu daltă de vînt și sudoare de lut
pe tine statuie de dor te-am născut
te-am scos din tenebre, cu bocetul magic
m-am străduit să frîng destinul tău tragic
din ochii-mpînziți de-un plâns hemoragic
pe umeri ți-așez neprihănite veșminte
cunună de lauri pe fruntea cuminte
pe piept,ca o stemă,sărutul fierbinte
te-mbrățișez cu noaptea la focul din cămin
ești floare de gheață din suflet virgin
și nu te-ncălzește veșmîntul de in!...
o rugă de seară în amfore-ți depun
eline cântări de slavă ție-ți sun
în fluiere-ncrustate din scoarță de alun
între făclii îngîn un psalm de înviere
să-ți dăruiesc mărire și putere
de tine mă leg cu roșii artere!...
în scăldători de rouă,în unde de cleștar
tămăduite buze pentru iubiri răsar
din pieptul tău erupe parfum de lilion
amantul fericit sînt,al tău,Pygmalion!
001.860
0