Ne prinde amurgul...

ne prinde amurgul cu pumnii crispați tremurînd pe bancnote de mici bucurii pe aurul vieții cu zimții curați ne-aruncă zarafii un pumn de hîrtii!… cu ele ne-abatem cînd stele răsar la crîșma de vise… în taină să bem… în tăcere cu ochii plecați în pahar doar atît e al nostru… și nu mai avem curaj să mai cerem vieții-mprumut… doar vinul cu lacrimi amare băut…