Un strop de seara

Au început a prinde promoroacă gândurile

uitate pe o bancă putrezită,

au început a bate clopotele de-atâta liniște sinistră.

doar fluturi mai atârnă la fereastră, întârziați la cina sunt și norii,

mă pun s-aprind gorunul din grădina să pot cânta pe portativul serii.

cresc note agățate pe rădăcini desculțe, din amorțita ceață soprană este luna,

iar noaptea prinde vise în plasa-i mătăsoasă lăsând să-mi curgă somnul pe lumânări trecute.