Seceta

Nisipul ardea sub razele setoase,

vântul cald fraterniza la seceta nemiloasă alungând orice ripostă de viață.Valurile de căldură se repetă aducând cu ele

tot mai multă sudoare din pieptul pământului răvășit.

Doar scaieții dansează liber, alergând când în stânga când în

dreapta parcă urmărind umbrele ce înaintează conduse de astru.

Prind de mânerul cănii plină de apă, dar tremuratul face să pierd jumătate din seva vieții ce e repede absorbită de praful

uscat.

Privirea îmi rămâne ațintită neputând înțelege pierderea ce

poate deveni fatală.Gândul îmi zboară la scene înfiorătoare

dar visul îmi este alungat de zumzetul viespilor panicate.

Fug, fug din calea urgiei, doar scaieții dansează zâmbind

în fața tabloului uscat...