Poezie
De vis
1 min lectură·
Mediu
Ceas după ceas lumina-mi se stinge,
iar dorul mă arde năvalnic,
cu ochii pe glastră prind să răzbat
iubirea curată, cerească.
Din stele culeg dorințele albe,
să-mi pot retrăi nemurirea,
și-n carul de foc, cu glasul duios
să-ți cânt serenada iubirii.
Pe dalbele pajiști ce norii croiesc
să plângem în tihnă iubirea
iar fulgerul magic să fie zălog
cum cernem trăind fericirea.
001.286
0
