Poezie
Nefiinta
poezie
1 min lectură·
Mediu
Ce vis, ce dulce ofrandă,
culeg din gradina cu flori,
hrănit din firava lavandă,
suspin după tunet și ploi.
Ce murmur, ce stare febrilă
ascut din nuanțe de nori,
certat de natura abilă
m-ascund în tăcutele zori.
Vârtej de divină plăcere,
respir și tăcut mă aplec,
căci aspra și cruda durere
așteaptă pe punte să trec.
001238
0