Poezie
Alaiul anilor
1 min lectură·
Mediu
Alaiul anilor febrili
Spre înserat când,toți se-adună pe la case
Urmez cărarea unui gând,mergând,
spre parcul decimat de ani
Să-mi scutur visurile toate
în liniștea tăcutului amurg.
Pe banca anilor,m-așez,oftând,
Cum au trecut ușor fără să-i simt,
S-au năpustit înghesuiți de luni,
Să lase locul zilelor străine.
E liniște,doar scânteierea unui felinar
mai pâlpâie în adierile de vânt,
Se simte izul zilelor de mai
Cu spasme largi , de dor pierdut.
Un sunet,mic,firav,străpunge,
Acest tablou absent de noapte
Un greiere ieșit pe mai târziu
Să-și cheme dragostea în șoapte.
Dar gândul meu pierdut revine
E dus departe ,în amintiri aprinse
Developând povești,fotografii timide
Al timpului trecut,să le învie.
Frumoșii ani,s-au scurs
Prea repede se pare pentru mine
Nu pot să înțeleg ce timp
Mai pot găsi să fie pentru mine.
012247
0
Frumoșii ani,s-au scurs - ai virgulă între subiect și pedicat
agramatism în:
\"Developând povești,fotografii timide
A timpului trecut,să le învie.\" - eventual \"Al timpului trecut să reînvie\"
dacă reînvii fotografiile, corectează acordul
Și parcul cu livezi e discutabil. Ori e parc, ori e livadă.
Multe virgule necesare pe ici, pe colo
Titlul nu trebuie repetat în corpul textului. Oricum, la tine nu concordă.