Un fum de țigara se risipește-n vânt
O inocență rară piere pe pământ
Un zâmbet ucis se inneacă-n lacrimi
Doi ochi căprui se ascund in patimi...
Razele solare mă invăaluie-n umbra ->
Două inimi bat despațite
Două inimi ce nu-și mai vorbesc
Două inimi ce stau amorțite
Două inimi ce nu se-ntâlnesc.
Două suflete ucise-n iubire
Două suflete plâng in tăcere
Două suflete mereu
Aș vrea ,
Voi vrea ,
Am vrut mereu
Să vreau , să pot , să fiu doar eu ...
Să zbor , să cad , mă prăbușesc
Să înțeleg ce nu-nțeleg și sa citesc :
-enigma vieții din moarte ce se naște
În
Într-o lume de dezastru
Pe-o planetă poluată
Nici cerul nu e albastru
Toată viața-i devastată .
Oameni ciungi , mândrii săracii ,
Stau intr-un apartament
Ca termitele la sacii
Care au dat
Dar voi , cei ce vă chemați
fii ai nesfârșirii
Din întuneric salvați
fii ai nemuririi !
Dar voi cei ce strigați
cu suflul de moarte șoptind la ureche
cu aerul strâns într-o pereche
De noi ,
Dac-o lacrimă ce cade
Seacă amintiri deșarte
Sub sentimente trucate
Se-mtorc imagini uitate ...
Din copilăria firii
Mi-amintesc doi ochi căprui
Din inocența tăcerii
Azi ei sunt plecați hai
În umbra lasata de sufletul gol
În dâra lăsată de sânge,
Apare parcă un simbol
Și teama de frica ma-nfrânge.
Mi-e teamă de frică,
Mi-e frică să mor,
Lumina m-apasă,negru mă strică
În bătaia
În jur sunt oameni străvezii
->pe străzi poluate
Gânduri negre argintii
->siluete galante...
Acum un roșu sângeriu
Se scurge peste lună
Noapte-ai negră ; e tarziu
De fantome plină ;
Era
Ce înseamnă fericirea ?
În ce cuvinte poate fi exprimată ?
Cum se pot dovedi
Clipele scurse , minutele pierdute , orele plânse ...
Pe fața-mi rigidă lacrimile curg
Asemeni unor râuri
Ce
Azi sunt singură-n cimitir
Doar mărețe felinare
Ce fâlfâie-n mișcare
Umbre reci de trandafiri .
Reci morminte și cruci vechi
Aer crud de amintire
Fantomatice siluete
Mă privesc găsind