Poezie

Cu vin te

1 min lectură·18 septembrie 2015

Mediu

Privind prin fereastră, departe, în ger

Zării printre fulgii pufoși un înger

Ce-avea pe rochiță lalele.

I-am spus de îndată la Lele:

Te uită măi, Leleo afară, prin gheață!

Iar Lelea privind, pe dată îngheață

Mă ține de mână, din ochi mă întreabă

De ce m-am aflat acuma în treabă.

Ea cată în gând să afle cuvântul

Să-mi spună să plec o dată cu vântul

Să plec, de se poate, legată-n curele

Să nu o mai sperii de moarte cu rele.

N-am vrut să o sperii și simt că învie

Speranța și frunza la mine în vie.

O văd pe Lelița cum urcă pe ladă

Crezând c-a văzut vreun drac cu peladă.

O-aud pe Lelița strigând un ,,A” mare

Și varsă apoi doar lacrimi amare.

Ce izvorăsc neîntrerupt din colțuri de ochi

Mă-nchin la icoane și-mi fac de deochi.

Cu vin te îmbeți vorbind prin cuvinte

Și-mi vine în minte că Lelea nu minte.

Ea crede că răul era printre fulgi

Și-și iese din minți cu poalele-i lungi.

00755

Girigan Oana Gabriela. “Cu vin te.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/girigan-oana-gabriela-0040932/poezie/14079030/cu-vin-te

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.