Poezie
Vertij
1 min lectură·
Mediu
Mă aplec și sprijin pământul
cu palmele.
Îl țin să nu plece.
A început să-mi fugă
de sub picioare
și s-o ia nebun la deal
prin văile galaxiei.
Îmi reazim capul
pe umărul dealului,
plâng.
Sunt revoltată,
nu pot să mă resemnez…
Cum de mi-am dat seama
atât de târziu
că îmi trăiesc
viața aiurea?
022.405
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 55
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Girigan Oana Gabriela. “Vertij.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/girigan-oana-gabriela-0040932/poezie/14078699/vertijComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Interesant paralelismul între felul cum se învârte pământul prin galaxie și viața ta. Până la urmă trebuie să fie o conexiune aici :)
0
GG
Mulțumesc! Important e ca Pământul o ia la deal și nu la vale. E o cădere ce înalță căci e căderea ce provoacă trezirea. Mai bine mai târziu decât niciodată!
0
