Poezie
anxietate
1 min lectură·
Mediu
e noapte–acum târzie, iar ceru–nalt senin;
și–i găurit de stele, și–i găurit de lună…
simt un fior în spate, ca gheara unui spin
căci lupii sunt pe–aproape și urlă a ,,noapte buna!”
o bufniță mirată se sperie de-un șarpe
un liliac planează, sperând s-audă tot
iar vântul urlă straniu și atinge corzi de harpe
crescute din spinarea unui bătrân coiot.
aud gemând tăcerea și-mi șuieră a frică
simt pași venind aproape iar tâmplele îmi ard.
aș vrea să fiu acasă, aș vrea să fiu iar mică;
brrr, frica nu se-ascunde sub tonele de fard!
o oră de teroare egală e cu ora trăită-n desfătare
dar o simțim mai vastă și o trăim intens.
din toate astea acuma se naște-o întrebare:
de ce uităm ca ora trăită-n desfătare
s-o facem lungă-lungă
și să îi dăm un sens?
001.157
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Girigan Oana Gabriela. “anxietate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/girigan-oana-gabriela-0040932/poezie/14078070/anxietateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.