Nu
Nu disprețuiți lacrima Și n-astupați izvorul Acei ce nu-l aveți... Cu ea o plângi pe mama, În el, se scaldă dorul, La vreme de tristeți. Nu rupeți firul ierbii, Nici floarea n-o ucideți, De
Învață-mă, Doamne
Învață-mă, DOAMNE, să plâng Doar, pentru păcate și milă, Alungă-mi tristețea ce strâng În zile trecute cu silă. Învață-mă, DOAMNE, să spun Cuvinte curate și blânde. Aproape cu ele s-adun
Rugă pentru tineri părinți
Revarsă-ÞI, DOAMNE, Din harul ceresc, Acelor ce-n toamne Cu drag TE primesc. Le adu bucurie, Nădejde și milă. Lumină le fie Și-această copilă. Cu dragostea TA Împreasoră-i
Gânduri la sfârșit de toamnă
Cât galben și cât ruginiu E peste tot Pământul ! Se cumințește tot ce-i viu Și vine ploaia, vântul ... Cât gol ! În suflete-i pustiu Și-i multă suferință. E toamnă.Oare-i prea târziu, Să-l
Dor
Mi-e dor de casa părintească De mama și de tata, dor Abia acum găsesc firească Și munca, dar și cearta lor. Întoarce DOAMNE, roata vieții Să pot să plâng timpul pierdut. Din anii triști ai
Lângă tine, Doamne
Lângă TINE DOAMNE Mă simt ca acasă, Chiar întrată-n toamne Inima-i voioasă. Lângă cruce TA Gândul se smerește. Grija și-ntristarea Ea le risipește. Lâng\'a TA icoană, Plec genunchii
Vindecă, Doamne
Vindecă-mă, DOAMNE, de neputință Când vreau să pot să ajung, Sub cruce la TINE-n căință Nicicând drumu-mi pară prea lung. Vindecă-mă, DOAMNE, de neștiință Când vreau cele bune s-aleg.
Iubește
Iubirea-ți dă putere Să-nfrunți furtuni și mări, Și umpli din iubire Pământul-ntreg cu flori. Iubirea te ridică Din orișice cădere, De-ar fi oricât de mică Þi-aduce mângaiere. Iubire-i
A fi părinte
A fi părinte e lucrul suprem. Depinde de-a noastră voință, Să-mpărțim din darul ce-avem Mereu, cu altă ființă. Binecuvântată-i o casă, Cu fii și credință deodată. HRISTOS le rămâne la
De ce, pentru ce ?
Există mereu întrebarea, De ce ? Pentru ce tocmai mie ? Răspunsul i-adânc cum e marea, Negreșit într-o zi o să-ți vie. Nepătrunse par cele de SUS Atunci când cătarea-i măruntă Prea
Omul
Omul ! ca floarea ... Răsare și crește. Senină e zarea Frumos înflorește. Omu-i ca iarba ... Rămâne-n picioare Cât vântul și ploaia Nu-l bate prea tare. Omul ! ca bradul ... Tot drept
Binecuvântat
Binecuvântă este Casa plină de copii. Dumnezeu de SUS veghează Și le cerne bucurii. Binecuvântă-i mama, Priveghind copii mereu, Osteneala și-ntristarea I LE-alungă
Onomastică
În zi de sfântă sărbatoare, De care prin botez ai fost legat M-apropii cu sfială și o floare, Să-ntorc puțin din darul ce mi-i dat. Și-L rog pe CEL ce-mparte Daruri Sfinte, Ca să reverse din
Pentru a nu suferi
Atunci când poți binele, Chiar în toate zilele, Încearcă mereu să-ți spui Că-l faci în numele Lui. Atunci când ușa deschizi, Mereu, pentru oricine. În acela încearcă să vezi Că-i EL și vine
Atunci când...
La ceas de cumpănă și jale Când răul pare nesfârșit, Mă-ntorc pe-ngusta Ta cărare, Știind, că nu m-ai părăsit. Când vremea este tulburată, Iar oamenii-s răuvoitori M-ascund pentru a mia
O altă scrisoare (aceleeași prietene)
Că mâine e o nouă zi, De vrei să-ți amintești, Târziu nicicând nu poate fi Din rău să te oprești. Aruncă-ți zgura ce s-a strâns În ani de nepăsare. Din sufletul mereu în plâns Și căutând
Scrisoare, unei prietene
Aș vrea să vină ziua Să poți să vezi vreodată C-ai rătăcit cărarea Ș-ai vrea să fii iertată. Întoarce-te din drum Că viața-i minunată ! Aceasta vreau să-ți spun, Târziu nu-i
Scrisoare, unei prietene
Aș vrea să vină ziua Să poți să vezi vreodată C-ai rătăcit cărarea Ș-ai vrea să fii iertată. Întoarce-te din drum Că viața-i minunată ! Aceasta vreau să-ți spun, Târziu nu-i
Un suflet fără rugăciune
Un suflet fără rugăciune E singur și e trist mereu. El nu cunoaște bucuria, De a vorbi cu Dumnezeu. Un suflet fără de credință Este un veșnic călător. Nu are timp de stăruință; Se zbuciumă
Iubire fără margini,
Iubire fără margini, E ce aș vrea să am. Să pot uita trecutul În care mă pierdeam. Iertare, nesfârșită, E, ce nădăjduiesc. Să pot afla-nceputul În drumul creștinesc... Credință cu
O stare
Îndurerate zile Departe de cei dragi Rămasă doar cu TINE, Iisus, să nu mă lași ! Mereu în căutare, De ce ? Nu știu nici eu... Mă poartă pe cărare Cu TINE, vreau mereu ! Dă-mi lacrimi și
Așa cum
Cum râul în mare, Cum roua la soare, Așa se revarsă, Așa e de arsă, Inima mea spre a ta, Căutându-se. Cum ziua, lumina, Cum noaptea cu luna, Așa se salută, așa se sărută Dorul meu cu al
Binecuvântată
La multa rugăciune A Sfinților Părinți, Ei, Te-au primit pe TINE, Fecioară între Sfinți. Crescut-ai fost la templu În spirit preacurat. Să poți primi CUVÂNTUL, Ce-n Tine
Departe
Departe îmi sunt puișorii Și cuibul departe-am lăsat, Pleca-vor ca mâine cocorii; Eu, cale de-ntors n-am aflat. Departe mi-e viața trecută. La fel bucurii și tristeți. Pe marea mereu
Retrospectivă în duh
În casa nostră ca-n toate cele creștine spre răsărit, la loc de cinste și-nchinăciune erai TU, DOAMNE, în toate ipostazele căutate, găsite și achiziționate-n icoanele împodobite cu ștergarele
A fost o vreme
A fost o vreme când credeam C-am rătăcit pe cale. Și ce-am pierdut nu mai găseam. Nici poartă de-nturnare Asta era, când nu știam Ce mână m-ocrotește. Și ca oricare pas făceam, Cu rost și
Când...
Când vremurile-s aspre Iar sufletele goale Plutesc fără luntre Spre țărmuri egale... Când vânturi străine Se-abat spre cărare, Ne-acoperă urme Ce duc la izvoare. Când urechea se
Iisuse, scump izbăvitor
Iisuse, scump izbăvitor În vremea de păcate, Ne dă al lacrimii izvor Și ne-noiește-n toate. Revarsă-Þi bunătatea Ta Pe-a noastre neputințe Ca să putem smeriți purta, A CRUCII
Rugă
Doamne, m-aproprii de Tine, Cu sfială și lacrimi amare... E mult prea devreme ca mâine, Să vină Sfârșitul cel Mare. Te-am aflat și nu cred că-i târziu Să lucrez pentru ziua de ieri; N-am
Dacă
Dacă mi-e dat să-nțeleg Uneori și cele ascunse Doamne, m-ajută s-aleg Doar cele de Tine pătrunse. Dacă în inima mea Se zbuciumă numai trecutul, Doamne, m-ajută așa : Spre tine să fac
Răscruce
Mereu m-am aflat la răscruce, Spre ce, spre unde și când Trebuia purtată o cruce Dar, n-am făcut-o tăcând. Ș-atunci m-am aflat la răscruce, Când trebuia să aleg... Calea în viața-i o
