Gara din vis

Într-o pustie, fantomatică gară Cu trenuri, puțini urcă Și mai puțini coboară S-a întâmplat într-o noapte de vară... Prin excepție O anticipată decepție Pentru noaptea aceea viitoare sau antică O fată...o părere sau o iluzie-vis Bizară transfuzie de romantism A pășit pe peronul cu ierburi de ducă Era liniște, cădere-n abis Când ceasornicul și-a reluat tic-tacul Oprit temporar, alt tren a sosit Din sens contrar Oh, cât aș fi vrut să-l rețin La semnal Gara a rămas iar pustie Frunză stingheră de toamnă târzie Cea care a plecat n-a știut, nu știa Că gara aceea era...inima mea