Nu te-am pierdut!

1 min lectură·18 iulie 2007

Mediu

Mi-e teamă

să nu usuc pământul cu așteptarea mea

și nici să-mi pierd surâsurile prin timpuri.

Mi-e teama să nu mă uit prin stele

înălțându-mă după tine

și nici să mor acum,

când încă sper.

Atât de ros pare ochiul meu

aruncat în cuvânt

și-atât de vag se rupe în două

picătura alungată din privire.

Mă sorb agale dintre umbre

fără măcar să gust din secundă sau oprire.

Clipa în care m-am alungat spre tine

mă doare,

dar am trecut.

Mi-e somn și mă evapor.

E liniste!

În curând vei apărea.

001.793

Gheorghita Coser. “Nu te-am pierdut!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gheorghita-coser/poezie/1736629/nu-te-am-pierdut

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.