Visam că eram pe un tărâm departe,
Din altă lume, pe care n-o știam din carte,
Unde soarele era atât de-aproape,
Că lumina lui pătrundea până-n pământ și-n ape.
Florile creșteau aici cât ai
Mai suntem încă vii
Să mai răbdăm urgii?
Că peste răul ce l-am adunat
A mai venit un rău neașteptat.
Acest rău numit Covid,
Un virus periculos și perfid,
S-a răspândit ca un
Ai venit cu chipul tău rar, neumblat,
Din blânde locuri, cu gânduri oneste,
Născute parcă, în sfere celeste,
Te-ai așternut în mine și dor mi-ai dat.
Mi-ai adus clipa ce nu se va pierde
nicicând, pe
Între pământ și soare,
Nu am nicio scăpare,
Dar voi fugi, se pare?
Pe o ușă secretă,
Într-o lume discretă,
Într-o lume născândă,
Ce miroase a udă!
Cu mâini vii, călătoare,
Privind liniști de mare,
Iubirea este mai veche decât omul?
Iubirea a apărut odată cu omul?
De unde vine iubirea?
Ce este de fapt iubirea?
Există fericire fără iubire?
Poate perpetua viața fără iubire?
Religia
Lumea asta de milenii încoace,
A fost măcinată de războaie și boli,
De cruzimi, de nedreptăți și trădări,
Și n-a cunocut niciodată o pace!
Am avut sclavi și imperii întinse,
Inchiziții și
Ideea lui Platon trăiește,
Și Platon nu-i deloc învechit.
Ideea, lumea urnește,
Fără idee totu-i împietrit,
Ce-am fi fost noi, oamenii, fără idei?
Am fi rămas niște bieți hominizi,
Rătăcind
Când El a apărut pe cuprins,
În fața lui se deschidea un orizont întins,
De nepătruns cu spiritul lui frust,
Ce nu-nțelegea: Ce-i bine și ce-i just?
De atunci, milenii au trecut peste
Sunt stăpânit de un gând de bine,
Extras dintr-o eră ce vine.
Gândul din mine știut,
Îl înalț dialectic până la stele,
Ca să-l confrunt
Cu gândul din ele.
Din gândul din mine,
Și din
Mamă, cuvânt sfânt,
Lumină ce mi-ai fost pe acest pământ,
Din gândul meu la tine sus,
Altar imi fac, dar nu-i de ajuns!
În amintirea noptilor albite,
Când prunc fiind, tu mă vegheai duios,
Și
Din pătrate de gând și din zel,
Am ridicat piramide până la cer.
Din căderi și abis,
Am clădit paradis
Din cenușă și fum,
Am plămădit un parfum.
Din atomi de speranță sădiți,
Am cules
Eu prezent, tu viitor
Eu un nor și tu un dor.
Eu un sunet surd în ceață,
Tu lumină și speranță.
Eu un spasm și-o încleștare,
Tu o muză ce-mi apare.
Eu un gând purtat de vânt,
Tu un înger