Poezie

Surioara adoptată

1 min lectură·15 august 2005

Mediu

Am căzut din întâmplare

pe o plantă ...și-am strivit-o...

Plângeam apoi amândoi: eu cu lacrimi de-ntristare,

ea cu seva pură, lacrimă de floare,

și mă-ntrebam:

\"oare n-o doare?\"

Decupând pământul în jurul ei,

am luat-o,

oblojind-o-n pripă

ca pe-o surioară

mai mică,

bolnăvioară,

iar timpul petrecut cu ea nu l-am considerat risipă.

Acum,

refăcută,

îmi zâmbește din petalele ei multe,

îmbăindu-mă în iz de munte,

îmi vorbește,

simt că mă iubește,

și nu e prefăcută.

001.833

Ghejan Andrei. “Surioara adoptată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ghejan-andrei/poezie/136505/surioara-adoptata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.