Zeoliți

M-am întrebat adesea: \"Cât de sus poate urca în ierarhia priorităților orgoliul unui om?\" Cred că terenul este cu atât mai fertil, cu cât subiectul este mai ignorant și mai lipsit de responsabilități. Categoric, prioritățile se schimbă în momentul în care apare în decor, dragostea. O remarcă personală: starea materială nu este un criteriu pentru stabilirea coeficientului otrăvirii, poate doar catalizator în ambele sensuri. Nu același lucru l-aș putea afirma și despre caracter, în opinia mea, relevant pentru un zeolit. Existența unui material atât de dens, încât să nu aibă porozități, este doar o iluzie macroscopică, iar un material, cu cât e mai poros, cu atât e mai casant. Interesant e că un lemn, de exemplu, cel mai greu se taie peste acești noduli, demult întăriți. Preferabil ar fi înainte de tăiere să-i scoatem, dar atunci rămâne... găunos. Ce ți-e și cu cancerul ăsta zeolitic..., o chirurgie nu ne scapă.... Noroc c-au inventat ăștia \"Prostamoțul\", cică vindecă \"prostata\", și eu care ziceam că \"ce naște din pisică, șoareci mănâncă\" , ...încă un pariu pierdut : au scos și \"Wise-caș\".