Poezie
cuvintele mele mobile
1 min lectură·
Mediu
cuvintele mele mobile si-au luat automobile
si-mi aglomereaza venele, arterele principale, caile respiratorii, ochii
de curand au deschis in mine cinematografe
baruri, parcuri si w.c.-uri publice
sunt o lume muzeu
si am vizitatori o multime
atat cuvinte interne cat si cuvinte niciodata auzite de mine
e un haos total in piele mea universala
pe trotuarele de beton sapate in fiinta-mi carnala
se poarte moda anilor \'80
gagicile umbla in pielea goala
in jumatatea mea dreapta e iarna
in cealalta jumatate e vara
cateva cuvinte sofisticate incearca sa dovedeasca
existenta liniei ecuatoriale ce ma desparte in doua
unele zic ca aceasta linie nu e decat o oglinda
ca trupul meu exista doar pe jumatate
dar toate aceste presupuneri sunt neadevarate
eu stiu ca sunt un intreg
iar ele sunt insectele ce locuiesc in mine si din care sunt compus
in zile fericite ma numesc planeta
ceea ce e dincolo de limitele mele fiind univers
cuvintele mele mobile si-au luat automobile
pe zi ce trece devin tot mai inteligente
iar eu imbratisat cu frica sunt trist si mi-e teama
ca nu cumva intamplator sa descopere
existenta altor planete in univers
la fel de intamplator cum m-au descoperit pe mine din mers
044739
0
Despre poezie: e frumoasă „ideea” (unitate în diversitate)pe care „te-ai forțat” prea tare (părerea mea!) să oredai metaforic și suprarealist. Atrage și respinge, aproape inexplicabil, pentru că „formal” are tot ce îi trebuie. Nu știu, e ceva care sau îmi scapă mie sau îți scapă ție.
Ce zici, ne mai gândim?
Cu sinceritate,