Reîntoarcere

Umbre se rostogolesc în umbre agonizîndu-mi pașii făcîndu-i somnambuli mă lovesc de ziduri cuvintele îmi pun piedică iar zîmbetul lor rînjit îmi macină nervii alienare minciună aș vrea să fiu cîine să-i urlu în față lunii cît e de lașă iar colții să-i înfig în trupul de timp sfîrtecîndu-l pînă la ultima clipă sau poate pisică să pot avea nouă suflete mereu unul de rezervă și gheare pentru ca mîngîierea mea să lase urme aș vrea să fiu iar eu să mă pot întoarce acasă în mine