Gânduri(XI)

. Atâta timp cât mai există oameni perfectibili, echilibrul în lume e asigurat. . Luată în derâdere, viața începe să capete sens. . Oamenii fac poezie atunci când iubesc; ceea ce dovedește lipsa lor de fantezie. . Când surprinzi lupul la stână, nu-l alunga; lămurește oile să stea liniștite, că n-au să pățească nimic; așa vei ajunge un apreciat ideolog. . Când li se urâște cu binele, șarpele scoate capul la drumul mare și cetățeanul intră în politică. . Decât incoerent în vorbire, mai degrabă coerent în tăcere. . În politică intri încrezător, din ea ieși încrezut. . Idealurile îi îngrădesc omului libertatea, lipsa lor îl debusolează. . Speranța; drog electoral. . Oamenii valoroși trec neobservați prin viață, doar câte o greșeală proprie îi mai scoate în evidență. . Omul: animalul care-și bate joc de condiția lui. . Înțeleptul cu carte e citit, cel fără carte e citat. . Scriitorii anonimi dau producții geniale; cei consacrați fură de la aceștia. . Incompetența: fața ascunsă a celebrității. . Diplomele ne aduc lauri, nu învățătură. . Diferența dintre radio și televizor e de nuanță politică: la deschiderea radioului poți auzi un „țăcănit”, pe când la deschiderea televizorului, îl poți și vedea. . Un yoghin se odihnește, în patru ore, cât un om obișnuit în opt: sugerăm parlamentarilor să practice yoga în timpul ședințelor. . Culmea nefericirii: să ai parte de atât de multă fericire, încât să înnebunești. . O mașină de lux n-are relevanță în absența ifoselor de șofer. . Munca a făcut din animalul sălbatic om, iar din om, animal domestic. . Rar întâlnim un om absolut prost, pentru că noi îl considerăm deștept și pe acela care nu e îndeajuns de prost. . Raportat la existența sa trecătoare, omul se bucură de împlinirea în nimicuri. . Omul s-ar cuveni să moară după ce își încheie opera; astfel, leneșii ar ajunge nemuritori. . Când cheltuielile îți depășesc posibilitățile, ți-ai stricat echilibrul în dragoste. . Abilitatea: a doua treaptă a ierarhiei, prima treaptă fiind pupatul în fund. . Un bătrân dă în mintea copiilor, nu când sare în curtea vecinului să fure fructe, ci când sare să-i fure muierea. . Ca urmare a reformei, în agricultură se obțin producții înalte, sigure și permanente: bălării în care se pitește țăranul. . Sunt atât de optimist, încât nu-mi vine să cred că o să mor vreodată! . Numai prin muncă susținută poți deveni robot desăvârșit. . Ca să desparți doi oameni, apropie-i și lasă-i să trăiască împreună. . O emisiune de cultură n-o putem considera reușită dacât dacă invitații se scuipă și se înjură reciproc. . Datoriile tale față de tine nu sunt mai puțin importante decât cele care le au alții față de tine. . Cu cât doi oameni se cunosc mai bine unul pe celălalt, cu atât fiecare se depărtează de sine. . Pot să mor liniștit, că locul de veci îl cumpăr eu și altădată. . Nu prevenim bolile prin înmulțirea medicilor, cum nu înlăturăm moartea prin împușcarea popilor. . Bordeiul, ca și castelul, la fel de bine pot simboliza mizeria morală. . Un dram de inconștiență îți poate aduce o fărâmă de fericire; multă inconștiență, doar nefericire. . Prin actele noastre de caritate, arătăm lumii cât e ea de nedreaptă. . Noi murim, nedreptatea rămâne; asta-i dreptate?! . Nu contează cine ești, ci pe cine cunoști. . Când e să facă un bine, omul cumpănește îndelung dacă să-l facă; atunci când e să facă un rău, cumpănește îndelung cui anume să-l facă. . Oamenii pot viețui împreună, atâta vreme cât fiecare trăiește singur. . Dăm dovadă de severitate față de copiii altora, de indulgență față de copiii noștri și de răsfăț față de copiii din noi. . Când vreau să fiu singur, ascund musafirilor vinul. . Cel ce înșală pe alții e un netrebnic, cel ce se înșală pe sine e un sinucigaș. . Beneficiari ai laudelor proprii nu putem fi decât noi, dar și cei mai de temut dușmani ai noștri. . Pentru cei vanitoși, lingușeala e ca zahărul pentru diabetici; adică mortală. . Sărăcia și mizeria ne conduc la cimitir, după ce lenea ne-a săpat groapa.