Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Solilocuri VII

3 min lectură·
Mediu
. Soarta e în mâinile omului, omul e în ghearele sorții. . Se mângâie pe chelie, încântat că a atins sublimul. . Propria cale nu e neapărat drumul cel bun. . Gura care varsă fiere nu miroase a levănțică. . Să ne lăudăm cu trecutul, nicidecum cu viitorul. . Gândirea după o noapte albă e curată orbecăială. . Cu cât așteptările sunt mai mari, cu atât dezamăgirea e mai mare. . Umorul inteligent face deliciul celor puțini. . Curat este și un om pătat dar acoperit. . O emisiune televizată nu este suficient de plicticoasă dacă nu e și întreruptă de publicitate. . Lauda e leac mortal. . Complimentele și minciunelele sunt plămădite din același aluat. . Chiar că suntem de plâns, când râdem la propriile poante! . Politicienii spun lucruri mai trăznite decât ei înșiși. . Puternic este acela care-și învinge propriile slăbiciuni. . Obținem ce vrem, numai dacă Vrea El. . Bărbatul se maturizează mai greu; chiar și la șaptezeci de ani tot minte de copil are. . Dezamăgirea e mașina fără frână care o ia la vale. . Un bun orator atrage asistența, chiar dacă stropește cu salivă în jur. . Cel mai viteaz nu e omul treaz. . În râsetul de fiecare zi, în scrâșnetul din fiecare zi, descoperim ce este viața cu adevărat. . Cu idei însușite de la oameni deștepți, nu putem fi ca ei. . Lauda de sine face bine în timp ce face rău. . Te poți crede un cineva, însă trăiești tot ceea ce ești. . Unei frunți încruntate nu-i surâde norocul. . Un prost mai mare decât deșteptul deștepților nu poate exista. . Acela care urăște este cu adevărat... urât. . Renunțarea la orgoliu e propria-ți descarcerare. . Dependența de celălalt exclude fericirea. . Dacă nu-ți știi valoarea, vei fi un produs ieftin. . Se poate ieși în față și pe ușa din dos?! . Cea mai cruntă sărăcie e sărăcia de idei. . Luxul poate fi stare de spirit: îl poți trăi, chiar dacă nu ți-l permiți. . Având avere sufletească, avem ce dărui! . În căutare de prieteni devotați, omul riscă să moară singur. . Pentru un somn bun e nevoie de o saltea bună, sau de un birou bun. . Prostia se plătește; dovadă, țara care sărăcește! . O lansare de succes a unei cărți nu poate fi decât între rude și amici. . Nu lăudându-ne singuri câștigăm faimă. . Știu pe cineva care și-a păstrat simțul umorului până în ultimele clipe ale vieții sale. Dar câți dintre noi pot fi îngeri? . Dragostea e focul care încălzește, ura, focul care pârjolește. . Să nu ne facem griji, desculți nu vom umbla: ne dăm jos din cui opincile. . Fac asiduu alpinism, cățărându-mă... în pat. . Fuga de suferință duce la grea suferință: singurătatea. . Împrumutul cu camătă: colac de salvare... găurit. . Mulți își împărtășesc din propria experiență numai pentru a-și arăta superioritatea. . Aroganța: actul de legitimare al omului mărunt. . Ca să nu-i ardă soarele, unii bărbați merg în umbra nevestei. . Singurătate, cunoaștere de sine. . Nu există oameni săraci; există minți sărace. . Cel mai dur vămuitor este însăși viața: ne taxează la greu pentru fiece plăcere.
002.110
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
535
Citire
3 min
Actualizat

Cum sa citezi

george geafir. “Solilocuri VII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-geafir/jurnal/14095115/solilocuri-vii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.