Jurnal
Solilocuri VIII
3 min lectură·
Mediu
. Omul în care ne punem mari speranțe se dovedește deseori a fi cel mai neajutorat.
. În lumea asta sunt mai mulți oameni care par a fi inteligenți decât cei care sunt mărginiți.
. Vorba meșteșugită face minciuna credibilă.
. Despre omul cu imaginație bogată nu se poate spune că e sărac.
. Înainte de a-ți invita musafirii la cină, asigură-te că peste zi ți-ai făcut somnul.
. În spiritul globalizării, proștii se însoțesc cu deștepții.
. Vorbind puțin, am obținut mult. Dar, vrând și mai mult, am ajuns să tac și să sufăr.
. Oamenii slabi sunt de admirat: pentru a supraviețui, muncesc peste puteri!
. Departe putem ajunge, chiar cu lanțuri la picioare.
. Pupătura prea dulce diabet aduce.
. Probabilitatea ca o povață să fie proastă crește dacă povața vine de la cineva care se crede prea deștept.
. În designul vestimentar, modelul cu sex-appeal face toți banii.
. Lauda naște necunoscuți, bârfa, celebrități.
. Succesul zboară spre înaltul cerului, trufia, spre pământ.
. Simțul umorului cosmetizează moartea; lipsa lui urâțește viața.
. Mă simt bine când sunt înjurat: mă încarc cu energie pozitivă.
. La o carte de lux, până și erata este de lux.
. Nu te aștepta la reciprocitate; arată lumii că tu știi s-o prețuiești.
. Ne alăturăm găștilor ca făcând parte din ceva important.
. Multe creiere sunt locuri mlăștinoase care-și înghit propriile idei.
. E un tip deschis... la ten!
. Un demnitar este cu atât mai mulțumit cu cât răspunderea care-i revine se diluează tot mai mult.
. Cele mai mari așteptări le avem de la donatori!
. Lanțul se mai și rupe; uneori, chiar de la prima verigă.
. Fără creduli pe lume n-ar exista mincinoși.
. Sunt un taciturn: spun numai ce nu supără.
. Am dreptul la o bătrânețe tihnită. Toată viața am tras din greu, la aghioase!
. A primi mură-n gură e ca și cum ai fi hrănit artificial.
. Numai după ce am pierdut totul avem doar de câștigat!
. Elogiul ne este prietenul care ne face să decădem.
. „Chipeș, tânăr și isteț” mă oglindesc în ochii mamei.
. Când trupul se cârpește, sufletul se înnoiește.
. Unui om deștept, însă egoist, îi prefer un altul mai puțin deștept dar altruist.
. Simplul adevăr nu-i bilet câștigător.
. Nu oricine poate trăi în sine viața prostului.
. Am mare grijă să nu mă pierd: nu mă am decât pe mine.
. Câinele nu poate fi decât el însuși: câine, adică. Din păcate, un om poate fi și altceva: câine, măgar, bestie.
. Un tip meditat e ca un pacient intubat.
. Cu cât sunt mai încurcate, cu atât mai simplist se judecă lucrurile.
. Cardul de sănătate e și pentru bolnavi.
. Speranța este oxigenul care întreține viața.
. Concurență acerbă e atunci când impostura unuia se întrece cu impostura altuia.
. Bătaia n-are învingător.
. Deșteptul se fălește cu chelia, prostul, cu părul pe care l-a avut.
. Nu slăvindu-ne meritele ne ridicăm la cer.
002.119
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- george geafir
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 504
- Citire
- 3 min
- Actualizat
Cum sa citezi
george geafir. “Solilocuri VIII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-geafir/jurnal/14099171/solilocuri-viiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
