Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@george-budoiGB

George Budoi

@george-budoi

București
Scrie, ca să păstrezi florile gândului tău, pe care altfel le ia vântul ! (Nicolae Iorga)

‒ Profesor universitar în București, cercetător, inventator; ‒ Născut la 05.10.1958; ‒ Doctor în ştiinţe; ‒ 11 cărți științifice publicate şi mai multe cărţi în pregătire; ‒ 6 brevete de invenție; ‒ 9 softuri de specialitate (programe de calculator şi modele de simulare a activităţii sistemelor dinamice); ‒ > 200…

✍️ Scriitor Devotat Verificat
Cronologie
George BudoiGB
George Budoi·
Este „ciudat” faptul că nu de-a deranjat fapta lui Dinescu, ilustrată de mine, ci titlul catrenului.
După cum știi, mari maeștri ai epigramei, precum
CINCINAT PAVELESCU,
au folosit titluri lungi ale epigramelor atunci când au considerat că este necesar să aducă precizări care nu puteau fi prinse în cele 4 versuri ale catrenelor.
După cum știi, mari maeștri ai tehnicii literare epigramatice au specificat că se poate recurge la un asemenea „truc”.
Și cum știi aceste lucruri, remarca ta este „ciudată”. Dar, în „Țara lui Invers” se pot face și observații ca a ta.
Dacă mari epigramiști au recurs frecvent la titluri lungi, de ce să nu o fac și eu, ca excepție?
Numai titlurile lungi ale epigramelor lui
CINCINAT PAVELESCU s-ar întinde pe multe pagini.
De aceea am selectat doar câteva:
1. Biblică. Marelui poet St. O. Iosif, care, agasat de succesul epigramelor contra lui Späthe la Dumbrăveni, m-a somat să-i fac și lui una. Bineînțeles că această epigramă, făcută în glumă, nu știrbește întru nimic admirația și iubirea ce am purtat-o întotdeauna dulcelui și nenorocitului poet.
2. Cu prilejul elogiilor ce mi s-au adus de presa literară la apariția volumului meu de poezii, Galaction într-un număr din Viața românească, în care directorul mă lăuda a scris într-o notița din: Pe marginea cărților o diatribă împotriva poeziilor mele, în genul criticilor lui Caion (C. A. Ionescu).
3. La dna Cantacuzino, născută Brătianu, am fost invitați în anul 1916 să citim din lucrările noastre, pe când doamne și domnișoare din societate lucrau scamă pentru răniți. George Diamandy, pe atunci președinte al Societății Scriitorilor, a propus ca eu să nu citesc, ci să improvizez. Domnișoara :Pia Brătianu mi-a și dat aceste patru rime: ceai, rai, turtă, burtă. Iată cum am ieșit din încurcătură.
4. La un dejun, la Buftea, prințul Barbu Știrbey, ale cărei produse se desfac la toate băcăniile din țară și care făcuse mari cheltuieli electorale la Craiova, când se alese deputat mi-a cerut să-i fac o epigramă.
5. Lui Caragiale care, voind să atragă pe Goga la ziarul Românul, îi spunea că scriitorii mari sunt mecanisme de lux care trebuiesc unse bine.
6. Lui Adolf de Hertz care-mi ceruse să-i fac o epigramă cu prilejul succeselor dramatice ale Dlui Notar de Octavian Goga. Această epigramă e de altfel o simplă glumă, întrucât e știut că amicul meu de Hertz nu e numai creștin ortodox, dar încă un om de talent necontestat.
7. Lui Mircea Pavelescu, autor al epigramei: Comitem toți o mișelie/ Lovind mereu în Cincinat:/ Întotdeauna e păcat/ S-ataci un leu în agonie.
8. Lui O. Späthe, cu prilejul dezvelirii statuii lui Eminescu de la Dumbrăveni și după succesul odei pe care o improvizasem marelui poet.
9. Măgarul lui Balaam, dedicată aceluia care, recunoscându-se în aceste versuri, se va crede de spirit, întorcând cu facilitate ironia contra mea.
10. Răspuns la rugămintea celor două domnișoare din tren care, în timp ce mâncau, una l-a rugat sa facă o epigramă pentru a le dovedi că într-adevăr e Cincinat Pavelescu.
11. Revistei Rodica redactată de Caion et comp., ce apărea pe hârtie albastră, purtând ca deviză versurile lui Alecsandri: Purtând cofița cu apă rece, iar textul revistei era plin de injurii la adresa tuturor scriitorilor noștri recunoscuți.
12. Un răspuns comandantului Pantazi, care a răspuns, în Universul, la prefața volumului Cântecele unui greier, spunând că nu bogatele furnici, ci tot sărmanii mei amici m-or duce la Academie.
13. Unui foarte tânăr scriitor care mă făcea bătrân, uitând că un om de 83 de ani, cum e Clémenceau, poate să mai conducă Franța, pe când un măgar, la 21 de ani, moare.
14. Unui procuror de la Brăila care, de câte ori mă întâlnea, îmi spunea Domnule Ajutor. Amenințându-l cu o epigramă, mi-a răspuns că pe un eminent magistrat ca dânsul nu-l pot atinge. Cu toate acestea, avea și el un cusur: se... învoia cu nevasta prezidentului.

Pe textul:

Poetul Mircea Dinescu a fost bucătarul lui Vanghelie „almanahe”, primarul “care este”, la paranghelia de ziua agramatului" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Nea Costică, vezi ce spui,
Căci codana-n cap ți-o pui;
Nu-i urâtă, bat-o vina,
Țiitoarea e pricina...

Pe textul:

Rugăciunea bărbatului însurat" de George Budoi

0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Fir-ar mama ei să fie!
Ce ai tu sub pălărie?
Că-ndoieli deloc nu-ncap
Cum că ăla ar fi… cap.

Pe textul:

Victor Ponta, președintele PSD, e lingușit de politrucii lui cu calificativul "micul Titulescu"" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Cartea am cumparat-o eu, din anticariat.
După bucuria gasirii cărții,
m-a încercat un profund sentiment de amaraciune când am vazut dedicația,
fapt pentru care am scris motoul de mai sus.
PS: Mulțumesc pentru observatii.

Pe textul:

Doamnei Elis Râpeanu, Regina epigramei românești, care i-a dăruit lui Fănel Bolohan o carte scrisă de Domnia sa, cu autograf" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Sunt sigur că puteați să citiți și cum trebuie în cazul de față:
SÃ știi ȘI tu, "DRAgul" MEU,
CÃ sunt GRAde ȘI-N tuPEU.
De ce să mă împiedicați să pun accentul pe ȘI? (Ceilalți știu că sunt grade și-n tupeu, dar e bine să știi ȘI tu).

E ca în expresia celebră a lui Iulius Cezar:
ȘI tu BRUtus?
Adică ȘI tu m-ai trădat?
Mă tem că pierd timpul cu dvs, pentru că n-ați înțeles mesajul hexagramei.
Ce să mai spun de impolitețea de a intra pe covorul meu cu bocancii plini de noroi și, în loc de bună ziua, m-ați făcut prost?

PS: Ce înseamnă "propri-zis". V-ați propus să îmbogățiți DEX-ul?
PPS: Nu vă voi răspunde la o eventuală "replică", pentru că ar fi o risipă inutilă de timp.

Pe textul:

Tipurile de proști" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Să știi și tu, "dragul" meu,
Că sunt grade și-n tupeu:
Primul e obrăznicia,
Vine apoi mojicia;
Forma cea mai ticăloasă
E nerușinarea crasă.

Pe textul:

Tipurile de proști" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Văd că te mănâncă pielea
Și că scrii de toată jelea;
Cum eu am o minte brici,
Eu nu mă-ncadrez aici,
Dar ia spune nene, măi
Ești la proști, sau nătărăi?

P.S. Și mie îmi pare rău…

Pe textul:

Tipurile de proști" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Dle Tomescu,

O zi, așa cum a făcut-o Dumnezeu, e formată din zi și din noapte, dintr-o parte cu lumină și una cu întuneric. Dacă nu mă credeți pe cuvânt, atunci citiți Biblia: Facerea (Geneza).

În epigrama mea, expresia "într-o zi" are sensul de cândva, odată...
Subtilități-le limbii române, bat-o vina!...

PS: Lăsați luna și soarele la locul lor, iar plimbarea cu barca e bine s-o faceți pe lacul Herăstrău, nu pe linoleumul de la blocul din Giulești!

Pe textul:

Pot să mor fată bătrână?" de George Budoi

0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Laura,

Din păcate, în România impostorii au devenit dominanți, nu mai sunt niște excepții nefericite.
Mulțumesc pentru apreciere.

Pe textul:

Unui impostor care a devenit conferențiar universitar cu o carte plagiată integral, fără să scrie o pagină măcar" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
La moartea soacrei

Să o ierte Creatorul
Și-mi scuzați sinceritatea,
Dar prefer să îi duc dorul,
Decât să îi doresc moartea!…

Pe textul:

Epitaf soacrei" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Îți mulțulesc pentru trecere și aprecieri.

Ce n-aș da,
Să nu fie-așa!...

Pe textul:

Întrebare (unuia care a ajuns decan)" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Vă citesc epigramele cu încântare.

Îndrăznesc să vă sugerez să schimbați în versul 3 cuvântul stupoare cu încântare:
\"Constată unul cu-ncântare:
Ce bine-i stă-n spânzurătoare!\"
S-ar armoniza astfel \"încântarea\" observatorului cu \"Ce bine-i stă\" celui \"spânzurat\".
Succes în continuare!

George

Pe textul:

Electorală" de Ruse Ion

0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Nedumerire

Că sânii sunt o\'ntreagă gamă
E lucru lesne de-nțeles
Dar nu\'nțeleg din epigramă,
La care sâni ai interes?
(Viorel Gongu)

Ce-mi place

Îmi place dansul minunat
Și-aș tot dansa neîncetat,
Iar aspirine, ne\'ndoit,
Nu vreau nici dacă sunt răcit.
George Budoi

Pe textul:

Sânii femeii" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Pilei…

Dacă ai destulă minte
Și un pic de demnitate,
Îi spui pilei: \"Stai cuminte,
Nu avem… afinitate!\"

Așadar, în catrenul 3 am schimbat versul 4, \"Mulțumesc, dar stai deoparte!\", cu versul, \"Nu avem… afinitate!\", care aduce și un pic de ironie.
Am încercat întâi cu versul \"La pile-am imunitate!\", care rezolvă problema rimei, are și-un pic mai multă ironie, dar apare o schimbare de ritm, nedorită.

Pe textul:

Pila" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
Comentariile Dvs m-au onorat. Vă mulțumesc pentru ultima sugestie.

Problema este că în catrenul pe care-l propuneți se pierde complet idea prinsă în al treilea catren al meu, și anume că pe lume nu numai idioții și ignoranții au pile/relații, ci pot avea și oamenii inteligenți, cultivați (cu carte adevărată, nu cu diplome obținute “la distanță”), chiar și geniile, că pot întâlni în calea lor oameni care să se ofere pe post de pile, dar că dacă au și o minimă demnitate (“un pic”), ei vor accede pe funcții înalte prin forțe proprii, nu prin pile/relații, și că și atunci când pilele își oferă serviciile, le multumesc politicos, dar le spun din capul locului să “stea cuminte”, să “stea deoparte”, să nu intervină în favoarea lor.
Mesajul catrenului este unul moral, fără a folosi floreta sau acul epigramatic.
Desigur că, așa cum am spus, catrenul mai trebuie șlefuit, el având acum o formă provizorie, de “atelier”.

Catrenul pe care-l propuneți Dvs este în spiritual primelor 2 catrene ale mele, în care există o ironie evidentă în ultimele lor 2 versuri, care definesc pila, ironie care stârnește un zâmbet amar.
Este motivul pentru care eu le-am încadrat la epigrame.
Ca părere a unui începător în epigramă, probabil că dacă am păstra în categoria epigramei numai pe cele care stârnesc hohote de râs, ar trebui scoase foarte multe epigrame chiar dintre cele ale epigramiștilor consacrați prinse în antologii și, mai ales, în volumele de autor.

Vă cer permisiunea de a mă adresa Dvs direct cu Tataie/Tataia (substantiv comun din care ați făcut un supranume) și vă rog să-mi spuneți simplu George, ceea ce cred că va face comunicarea mult mai caldă. Aș fi fericit ca odată, cândva, să vă înâlnesc personal.
Vă urez sănătate, inspirație (vânt în pupa “corăbiei” epigramatice)
și
La Mulți și Fericiți Ani!

Cu stimă,
George

Pe textul:

Pila" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George BudoiGB
George Budoi·
D-le Rodean, Tataie,

Profit de prilej să-i mulțumesc d-lui Rodean pentru materialele D-sale de la Tehnică literară, care-mi sunt extem de utile, ca și atâtor altora.

Referitor la catrenele de mai sus, aveți dreptate.
Întrucât experiența mea în arta versificației este încă la început, fiind în plin proces de acumulare a tehnicii literare, apar aspecte discutabile fie în ceea ce privește încadrarea (epigrame, definiții epigramatice, catrene, catrene epigramatice etc.), fie în ceea ce privește prozodia.
Am ezitat mult dacă să trec sau nu de la cititor de versuri la versificator. M-a decis cugetarea lui Iorga: \"Scrie, ca să păstrezi florile gândului tău, pe care altfel le ia vântul!\"
Am speranța că treptat va veni și experiența, că scăpările vor fi tot mai puține până la dispariție, iar lucrurile vor merge tot mai “rotund”.
Postez pe acest site tocmai pentru că am constatat că pe el sunt mulți oameni minunați, altruiști, cu experiență, dispuși să facă sugestii constructive.

Primele 2 catrene nu sunt epigrame propriu-zise, pentru că le lipsește “poanta”. Le-am considerat mai mult definiții epigramatice (motiv pentru care le-am încadrat la epigrame), pentru că definesc “pila” din titlu, și pentru că, în lipsa și în locul poantei, catrenele au în finalul lor un mesaj puternic.
Am încă dubii privind încadrarea lor. Aștept sugestii.

Al treilea catren l-am trecut aici mai mult pentru că este legat tematic de primele 2, deci pentru mesaj.
Știu că la el mai trebuie lucrat la prozodie, dar n-aș vrea să pierd mesajul pe care-l conține.
Rămân îndatorat oricui îmi va face sugestii constructive pentru perfecționarea stihurilor mele.
Tataia mi-a făcut deja o sugestie subtilă în catrenul D-sale, pentru care-i mulțumesc. O voi analiza.

Cu prețuire,
George Budoi

Pe textul:

Pila" de George Budoi

De îmbunătățit
0 suflu
Context