Piața Trandafirilor. mîine. 11:59

jorj virtualitatea aia acolo e mult prea explicativă nu mai rămâne nimic de curiozitat mai apoi - se termină mai bine strofa în să ne sinucidem împreună
la fel cum textul se termină mai bine în aha
e ok
în rest mă oftic că faci abuse de termeni d-ăstia definitivi gen nicăieri nicicînd pretutindeni totdeauna - îmi pare că de fapt tot întregul se susține numa-n ei
și nici atâția \" de\"-uri nu fac bine la degete (de miresme
de spin de trandafir)

sunt de acord cu ceea ce a spus alice în legătură cu \"de\"-urile și cu virtualitatea :). În ceea ce privește finalul, mi se pare ok așa. Am remarcat ironi a din titlu/subtitlu, mi-a plăcut mult intrarea în scenă, să-i spun, acele prime versuri -
\"nu e o punere în scenă stai liniștită
curînd o să-ți spun un loc precis
o zi și o oră exactă
la care ne vom întîlni\"
Interesantă și ideea asta a întâlnirii cu... ne-cunoscuta cunoscută :)
numai bine,
alex

am modischimbat pe alocuri în direcțiile indicate de tine plus unele corecturi necesare unei atare schimbări. acu\' mere pe roatele lui i-am strîns toate șoroafele și zbîrnăie ca un motoraș diliu-umblător. poate că vede stele mai ști?

:)merci fain frumos că-ți mai amintish să mai treci prin zona mea crepusculară.

neobosit ca un comentator de derby-uri la radio cred că vei bate recordul pe agonia trebuie să facem o galerie să strigăm haaai-de-a-lex...merci fain pentru aprecieri: am păstrat finalul un pic mai sus...:)