Poezie
icoană-nfiptă-n carne
1 min lectură·
Mediu
încet, încet, da încet și dulce se ardea o mână, găseam o ureche și o scoteam din cuie, un cablu se apropia, atâtea lame așteptând să devoreze ochiul, file lipindu-se de pielea uscată, deget scurgându-se-n cană, bucăți de fier amăgind un soare, licurici întinși pe masă săpând tot mai adânc, petale coborând
012876
0
