încet

răni peste răni, cuțite peste cuțite și toate pe o buză friptă, degete ce încet se toacă, rupturile de piele încet să se adune, tremurăturile se privesc în lame deschise, paturile ar vrea și ele să înconjoare ceea ce e, bucăți de lespezi ude strigă după ochiul tău, picioare uscate privesc dintr-o sârmă departe, un abur dulce și înecăcios îmi dă târcoale, pielițele sar, rânduri și șanțuri se conturează într-un geam ciobit, osul pârâie, lasă loc metalului