la o simplă depărtare...

Primul vers sufera prezenta unui verb, care nu face muzica. Poate gasesti un sinonim.
Versul 2, surprinde placut, ceea ce nu as putea afirma si despre versul trei, care mi se pare vulgar.
Finalul scenei, usor neastepat: valul de lene, este OK.
Finalul poeziei este si el destul de sugestiv, mie chiar imi pace pentru imaginea steleor obosite lasate la liberul arbitru al ticalosului:)
Prezenta a doua comparatii intr-un text atat de scurt nu-mi e pe plac.

lumină blîndă ce răzbate din spatele
unor stele obosite pe care fiecare
dintre noi e liber să o folosească
după cum îl taie capul


Un poem cu trimiteri directe spre partea intima a cuvintelor, e ca un fel de dezbracare a cuvantului de viata lui prea scurta. E aici un fel de intimitate asezata la vedere, dar nu spusa vulgar, dar nici metaforic, ci undeva la deschizatura cuvantului. E un poem suav, chiar daca eu nu as scrie asa, il accept pe acesta cum imi vorbeste, Este invadat de erotic, cu toate ca nu foloseste vulgarisme, daca incerci sa reface imaginile, parca prea e totul la vedere… E un mod interesant de a simti poemul.

Nici nu știți cîtă dreptate aveți. În consecință, am schimbat, pe ici pe colo, cîte ceva.
Aveți toate mulțumirile mele pentru intervenția voastră.
Să fiți sănătoase și pline de viață. Nu-mi doresc nimic altceva decît să vă ascult părerile.