CÃLDURÃ

Nicoleta,
n crezi, cumva, ca e prea multa lumina si caldura in poema ... eu zic, cu inteligenta si sensibilitatea ta, cu atentie si lecturi pe greutate si masura e loc de mai bine...
retin: Căldura mi-e în suflet,în inima,în gând.
cu prietenie,

eu doar am scris senzatia de la inceputul verii,inainte de a incepe zapuseala,si sufocarea...cand temperatura nu depasea 30 de grade,si la mine in casa era inca frig,si cum paseam afara incepeam sa ma incalzesc,sa ma umplu de liniste

Mii de celule cu corpul meu se contopesc- as zice in corpul meu se contopesc...
Prin vene ,prin carne spre suflet pătrund.- as zice spre suflet imi patrund- asta ca sa respectam ritmul poemului.
Mă las în așternutul de căldură fina- lipseste caciulita la a- sunt ca o soacra! ce sa-i faci!?
Ultima strofa nu prea are ritm...ar trebui lucrata putin.
Ideea este tare interesanta...aceasta caldura ce ne macina si ne topeste inlauntrul nostru!
Succes!

deci in prima strofa ne arati cum stii tu sa scrii poezie cu rima in ESC.
si in doua ai o problema mare cu gerunziul.

ce pot sa spun ? mai citeste poeti contemporani si lasa clasicii ca nu stiu de ce tot moare lumea de memoria lui nicolae iorga care spunea ca cine nu-si cunoaste istoria nu se cunoaste pe sine. pen ca uite, degeaba cunosti clasicii daca habar n-ai nimic despre lumea literara actuala. mai bine esti contemporan decat plin de praf.