Gârda Petru Ioan

Un sculptor consacrat, celebru, Dură unui poet de seamă, Recent, un monument funebru... Păcat că nu știu cum îi cheamă.

Motto: Ce e rău și ce e bine... El n-a-nvățat vreo meserie, Nici șanțuri n-a săpat în stradă; Nici bun n-a fost de vreo corvoadă, Nici carte n-a ținut să știe... Atunci, în noaptea sângerie, Când a

Cuvânt cu care-arunci lături, Lovind în sfânt sau om curat, Intrând pieziș prin scobituri Sau peste ape legănat. Soluție: hula (ioan ravel)

Motto: Mineralierul Un colonel, cu un maldăr de hârtii în față, având alături un sergent, strigă înspre ușa capitonată: - Următorul! - Să trăiți!, salută un soldat cu o mină rotundă,

Căutând, din nări, poiana, Pe cărarea dintre smârcuri, Își bălăngăne Joiana Sânul ei cu patru sfârcuri.

Unii-s mai egali Cam tributari fărădelegii -– Constat din toate sursele –- În Schengen nu ne iau ”colegii”, Dar ne-au luat resursele. Optimism Trecutul tot mereu ni-l scurmă Ai lor reprezentanți

moare lumea de boală de foame un cutremur lovește cumplit uraganul cutare ucide mii de oameni un tren a lovit o masină cu puști de o șchioapă ard păduri peste tot ne-ncetat nu mai plouă

ștergeți lacrima lungă prelinsă pe nas nu mai face în pieptu-ți durerii popas nu sări când auzi pași grăbiți la fereastră nu cerși îndurări de la bolta albastră nu privi peste câmp măturându-l

La câte gropi sunt pe șosele, Mă-ntreb: zicala-i potrivită? E prost acel ce dă în ele, Sau geniu cel ce le evită?

statuie în parc – tineri îmbrățișați la umbra lui Mircea seară la Putna – urmașii urmașilor bat clopotele soclu din piatră – așteptând întoarcerea lui Lăpușneanu

Pe agonia îmi e dor De vremile apuse, Că azi catrene cu umor Mai scriu doar eu și Ruse.

Îmi e milă și mi-e frică, Dar, de-ar fi la o adică, La Ignat, adică mâine, Aș tăia un porc... de câine.

Aș câștiga la fel de bine, Că mă pricep la socoteli Și-am degetele foarte fine, Dar nu știu scrie cu greșeli.

Ce-ți pot a spune astăzi trandafirii, Garoafele, chiar finele lalele, Când eu ți-aș făuri buchet din stele, Căci tot ce simt e peste semnul firii? Cum poți a rezolva dileme grele, Ca șansa ori

Printre fagi cu vârfuri sure, În zigzag pe cale trece Microbuz cu locuri zece Și cu scaunele dure. Colo-n zare, se arată, Vagă, linia ferată; Una? Două, paralele, Parcă-ntinse pe câmpie, Ca o

Aicea zace doctor Trancă, Profesor, medic de spital, Surprins și împușcat mortal, În timp ce opera-ntr-o bancă.