Grupaj de toamnă

Toamna...
Se-adună fructe rubinii,
Se strâng și strugurii din vii
Și sacii plini se strâng la gură
Și fetele de pe centură...

Bostănărie
Sfidându-i pe săracii, rupții
Ce trag la șaibă sau la sapă,
Se umflă-atât de mult corupții
Că mulți, din fericire, crapă!

La cramă...
De ore-ntregi petrec la masă –
Curând răsare soarele –
Și mă gândesc să merg acasă,
Dar nu mă țin picioarele.

Recolte bogate
Cad roade coapte, împlinite,
De grele, crengile s-au rupt,
Cad frunze reci, îngălbenite...
Mai cade și câte-un corupt...

Toamna... vieții
Frunze cad, plutind rebele,
Pretutindeni pomii ning,
Numai frunza soaței mele
Stă-ntr-o pânză de paing...

Paznic la livadă
Stau sub pomi, privind în zare
De mai bine de o lună
Și aștept cu nerăbdare
Să mai pice câte-o prună...

Unor viticultori leneși
Ocupați mai mult cu somnul,
N-au scos vin s-ajungă, dar
O să-l înmulțească DOMNUL
Cârciumar.