În apărarea soacrei

E frumușică mititica:
Părul ca foșnetul mătăsii,
Năsucu-l are ca bunica,
Ochii lui tac-su, gura mă-sii...

De vrei s-o vezi cum se petrece,
S-o ții în post, s-o bagi în foame
Și, dacă tot nu vrea să plece,
Citește-i niște epigrame

Îl sfătuiești s-o bage-n foame
pe soacra lui
și să-i citească epigrame
-dar pe-ale cui?!

Întrebarea dragă Ica,
Eu cer scuze, dar e-absurdă;
Soacra mea,să-ți spună fiica,
Mai vorbește,dar e surdă.

Despre ce va spun acuma
Sa ma credeti pe cuvant:
Soacrele sunt bune numa\'
La doi metri sub pamant.

Eu te cred prieten drag,
Dar la noi pe-acest meleag
Pân-o vezi colo-n pământ
Ea te bagă în mormânt.

Blamați în bloc, frumos vă șade,
Uitând că-n... lume, vorba aia,
Trăiește-o soacră cumsecade.
Vorbesc de soacra lui Tataia.

= Nu generalizărilor!

Gârda Petru Ioan
[23.Jun.10 07:09]
Blamați în bloc, frumos vă șade,
Uitând că-n... lume, vorba aia,
Trăiește-o soacră cumsecade.
Vorbesc de soacra lui Tataia.

Soacra (definiție)

Făptură situată-n centru
De areal familiar
Și temă predilectă pentru
Epigramiștii fără har.

Asociată cu năpasta
De către gineri (fiecare)
Sau loc unde-mi trimit nevasta
Când vrea(u) să meargă la plimbare.