Ieșire demnă

Pe orice cale-ai hotarat sa iesi
Din lume, eu iti spun ca e pacat;
Indata, statul, prin ai sai alesi,
Va pune mana pe tot ce-ai lasat.

Cand lasi in urma doar organe
Si creditori,o lista-ntreaga.
Chiar de ti-e sufletul de milioane,
„Iesirea” asta-i cam … oloaga!

Cand lasi in urma doar organe
Si creditori,o lista-ntreaga.
Chiar de ti-e sufletul de milioane,
„Iesirea” asta-i cam … oloaga!

Cand lasi in urma doar organe
Si creditori,o lista-ntreaga.
Chiar de ti-e sufletul de milioane,
„Iesirea” asta-i cam … oloaga!

Indata, statul, prin ai sai alesi,
Va pune mana pe tot ce-ai lasat.
(florian abel)

Eu sper că până va cădea țărâna
Ce va-ingropa definitiv datorul,
Alesii-or apuca să pună mâna
Pe ce le va-mpărți prelevatorul.

Cand lasi in urma doar organe
Si creditori,o lista-ntreaga.
Chiar de ti-e sufletul de milioane,
„Iesirea” asta-i cam … oloaga!
(Nuta Craciun)

Cei care mi-au dat pe datorie,
N–or vedea vreodată banii jos,
Însă vor primi câte-o felie
Din organul cel mai prețios.

Ciomu-i,vai,
Într-un impas:
-Ce să tai
Din ce-a rămas?

Ciomu-i,vai,
Într-un impas:
-Ce să tai
Din ce-a rămas?
(alexandru gabriel)

Păi, cu mintea lui abilă
Și cu briciul din dotare,
Dă câte-o juma\' de kilă,
Ca să prindă fiecare.

Te sfătuiesc să faci economie,
Să nu ajungi atât de insolvabil
Incât să trebuiască iremediabil
Să ți se facă o Ciomotomie.

Te sfătuiesc să faci economie,
Să nu ajungi atât de insolvabil
Incât să trebuiască iremediabil
Să ți se facă o Ciomotomie.
(Constantin Colonescu)

Dacă-i criză, finalmente,
Pe coloana respectivă,
Se vor preleva segmente
De valoare negativă.

D-le Colonescu, am căutat pe Google după “ciomotomie” și am găsit doar un articol care trimite tot la dumneavoastră, deci se pare că sunteți inventatorul termenului. Felicitări. Mi-a plăcut mult!

Iată că în sfârșit am inventat și eu ceva:) Cred că termenul științific este penectomie, dar ciomotomie e mai fun.

Întâlnesc mereu producții pretins epigramatice care speculează calea facilă,din nefericire, ce tinde spre vulgaritate, a relațiilor și organelor sexuale. Oare merită să ne degradăm harul poetic mergând pe această cale? Postez un catren pe această temă:

Cale prea facilă

Proliferează nouă rasă
Pe publicisticele scene
De tipi ce fac umor de clasă
Pe conținutul din izmene.

Corectez: \"ale\" relațiilor

+Din scrupulozitate exagerată (dar superficială) am acordat articolul cu pluralul cuvântului \"relații\". Era bine în prima formă deci acordul cu \"calea facilă\". Cer iertare editorului și colegilor.

Maestre Tataia, promit sa nu mai fac. Dar trebuie sa inchei acest capitol mai putin fericit al devenirii mele artistice cu o parodie dupa catrenul dumitale:

Mai sunt epigramisti de rasă
Pe publicisticele scene,
Ce încă fac amor de clasă
Cu conținutul din izmene.

Gata, trecem la lucruri serioase!

Ca să nu-ncurcăm borcanele,
Nu fii, frate, mototol,
Lasă-ne, te rog , organele,
Într-un pic de alcool.

Mai sunt epigramisti de rasă
Pe publicisticele scene,
Ce încă fac amor de clasă
Cu conținutul din izmene.

(Petru Ioan Gârda)

Cu Tataie nu sta la povești
Despre lucrurile cam obscene!
Căci observ; prea mult te izmenești.
Las-o baltă-acum, nu mai fă scene!

Vreau să-i comunic lui GPI:

Amorul frust, prea \"grăitor\"
- Umană trăsătură -
E potrivit în dormitor
Și nu-n literatură...

Tataie, suntem perfect de acord. Oricum...

Căldurile m-au scos din minți:
În viață și-n catrene,
Renunț la scenele fierbinți...
Ba chiar și la izmene.

Lasă-ne, te rog , organele,
Într-un pic de alcool.
(Laurentiu Ghita)

Cum spuneam și lui Tataia,
Chiar dacă mă sinucid,
Creditorilor, lucid,
Nu le las nici... vorba aia.

Eu îl țin pe Ciomu-n ramă
Că-i chirurg dintre acei
Care-au dat și epigramă-
Poanta stă în versul trei!

\"Poanta stă în versul trei!\"
(bodea emil felician)

Daca n-as fi promis lui Tataia ca ma las de aluzii de un anumit fel, ti-as fi propus sa muti poanta in versul patru:

Eu îl țin pe Ciomu-n ramă
Că-i chirurg dintre acei
Care-au dat și epigramă-
Poanta stă-n piciorul trei!

Mă bate-un gând să procedez ca tine,
Că datorii am și eu, ca tot omu`,
Doar că ar fi ceva ce mă reține:
Ce aș putea eu să îi las lui Ciomu?

Mă bate-un gând să procedez ca tine,
Că datorii am și eu, ca tot omu`,
Doar că ar fi ceva ce mă reține:
Ce aș putea eu să îi las lui Ciomu?

(Vali Slavu)

Te plângi că nu ai ce să-i lași lui Ciomu?
Eu zic să-i lași prăpastia adâncă.
Poate-o să cadă de pe vârful Omu\'
Și o să-și rupă aia de vreo stâncă...

(Ce aș putea eu să îi las lui Ciomu?)
(Vali Slavu)

(Poate-o să cadă de pe vârful Omu\'
Și o să-și rupă aia de vreo stâncă...)
(Virginia Popescu)

Bre GPI, eu îți cer scuze-aieve
Căci sexul nu doar tu văd că-l propagi,
Se-observă că și gingașele Eve
Glosează pe obiectul din nădragi.

Bre GPI, eu îți cer scuze-aieve
Căci sexul nu doar tu văd că-l propagi,
Se-observă că și gingașele Eve
Glosează pe obiectul din nădragi.
(Constantin Iurașcu Tataia)

Tataie cât de dulce ne alinți,
Când Eve ne numești cu duioșie...
De ești atât de sincer și nu minți,
De ce porți în nădragi doar nostalgie?

Nedumerire stârnită de \"obiectul din nădragi\"

Ori că-i brunetă ori că-i blondă
Pe \"aia\" când monedă bate
Mă-ntreb: o fac ele din frondă
Sau poate că se simt frustrate?

Ori că-i brunetă ori că-i blondă
Pe \"aia\" când monedă bate
Mă-ntreb: o fac ele din frondă
Sau poate că se simt frustrate?

(Constantin Iurașcu Tataia)

Ei, tocmai ăsta e misterul
Ce-mbracă azi eternul feminin...
Vrei să mă duci cu zăhărelul?
Mi-am pus lacăt la gură și amin!

Dacă vorbesc, din când în când, de vorba ceia
Nu-i vinovat bărbatul și nu este femeia,
Ci setea cea eternă ce-o au dupăolaltă
Prăpastia de munte și peștele de baltă.

(după Eminescu)