regăsire

o sugestie:

Am murit pe o foaie de hârtie...nu puteam mai mult;
mi-era ziua târzie
și trupul obosit - durere.
Îmi amorțise-n suferință sufletul,
mi se uscară oasele
și chipu-mi mi-a căzut din Tine.

Scăldată în lumina Ta,
înfășurată-n raza Ta,
simțit-am căldura cucerindu-mi trupul,
topindu-mi glasul...
Nu înțelegeam... cine ești Tu??????

Cu mâna-ntinsă, m-ai chemat pe nume...
și-am înțeles că Tu ești Totul,
ești azi și mâine, Tu ești necuprinsul;

Eu m-am născut să nu mor niciodată,
ci să trăiesc prin Tine!

Eu, singură, n-am rost: pământ/eternitate,
eu, obosită cad de-atâta drum;
mă confund cu semenii, cu altul,
din mine parte parcă nu-s...

de n-ai fi Tu...
singură sunt nimic.

Te rog, confundă-Ți viața cu a mea,
dar nu eu să-mi fiu regele, ci TU!

Te iubesc
cu dragoste de Tine, Dumnezeule!



am simțit că e nevoie de puțină cosmetizare în textul tău. Încearcă să fluentizezi versurile pentru a fi ușor și plăcut citite. Nu fi atât de explicită, poezia se simte mai mult decât se scrie. Preferabil, folosește diacriticile. Încearcă să eviți construcții de genul: \"chipu-mi mi-a\", \"cum imi cucereste\" etc (sunt greoaie). În rest..., ca să nu rămâi cu o impresie greșită a trecerii mele, mi-a plăcut ideea, dar mai ai mult de lucru.

Succes!

sincer, eu aș fi simplificat și mai mult poezia, dar am vrut să păstrez cât mai fidelă ideea ta, să nu mă îndepărtez prea tare.

Ai scris frumos, Găbițo, dar te rog frumos să pui toate diacriticile și îți lipsește cel puțin o literă la un \"niciodată\". Așa vei ieși din atelier și poate vei ajunge printre cei foarte citiți. Baftă și o seară plăcută.

ti-am citit biografia si...gandurile de pe poezie.ro. Hm!!
Gaseste-ti starea sa-ti scrii...CARTEA.

\"autobiografia\" era corect.