Poezie
Ispita
1 min lectură·
Mediu
Te ating pe fir de iarbă
Alungit pe brațul stâng,
Mă smucești din propriul gând,
Sunt retras ca un cuvânt.
Iscodești în mine valuri
Ce se sparg în sânul stâng,
Sunt prea multe bocitoare,
Te zăresc și nu mă vând.
Împietrit de dorul tău
Curgi prin mine doar rugină;
Tu, ispita fără milă,
Strigă-mă la lună plină!
001.347
0