Poezie
Realitate la maxx
1 min lectură·
Mediu
De cind ai plecat,
nu s-a schimbat nimic.
Aceeasi viata ma poarta
catre mai departe.
Nici soare si nici luna
nu m-au lecuit
de minime perfuzii
cu eclipse cutanate.
Privirea catre ieri
nu-mi mai permit s-arunc.
Nu-i sport de performanta
regretul cu prajina.
Nu vreau ce mi se-ofera,
n-am intrebari de pus,
ca mi-ar gesta in vintre,
duios, adrenalina.
A fost un vis frumos,
dar doar un vis, atit.
Si n-am sa-i spun \"mai stai\",
nu-s eu femeia
ce poarta-n miini balanta
si-acum, in plina iarna
de minuni,
trag brazde prin ogor cu amanuntul,
vizualizind recolta de ciulini,
in timp ce-mi lustruiesc caruta
cu surisul.
6.10.2002
053.575
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gabriela Petrache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriela Petrache. “Realitate la maxx.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-petrache/poezie/27479/realitate-la-maxxComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPNic, intre timp mi-a venit o alta idee, asa ca strofa 3 a suferit modificari esentiale. :)
Oricum, ma bucur ca ti-a placut.
Oricum, ma bucur ca ti-a placut.
0
NS
Da, e foarte buna ideea!
0
CPPoezia este foarte interesanta, e singura pe care am citit-o azi si imi pare rau ca nu am starea sufleteasca pe care simt ca ar merita-o - regretul cu prajina, eclipse cutanate, ? e de bine
0
GPVirtualo, aveam emotii cum ca ce sentinta imi vei da, avind in vedere si starea de lehamite ce te bintuie. Daca e de bine...apai ii bine.:)
0
Imi placu.